Premium
România și-a tras singură un glonț în picior prin înțelegerea cu Austria referitoare la „Schengen Air”, susține Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei în Guvernul Ponta. Declarația atașată înțelegerii introduce unele criterii suplimentare, iar România nu obține o intrare adevărată în Schengen, mai explică fostul președinte al Agenției Europene de Reglementare în Energie, actual președinte al Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice.
„Declaratia comuna RO-BG-AT pe Schengen, pe care abia am citit-o, este o mizerie. Ea este atasata deciziei.
1. Ne angajam ca intarim protectia pe granita terestra cu Ungaria si Bulgaria ceea ce incalca principiile europene ale liberei circulatii, increderii reciproce si solidaritatii europene. Vor fi si niste costuri in plus, doar ca asa vor austriecii.
2. Nu se va pune problema eliminarii granitelor terestre in 2024 decat daca migratia scade in Austria si indeplinim cinci puncte in plus fata de criteriile Schengen. Nu numai ca adaugam la criteriile Schengen, dar introducem un criteriu care nu are nicio legatura cu noi : scaderea substantiala a migratiei in Austria.
3. Granitele aeriene nu vor disparea 100% pentru ca Politia de Frontiera va fi prezenta la check in.
Cu aceasta intelegere atasata deciziei ne-am ciuruit”, scrie Răzvan Nicolescu pe Facebook.
CONTEXT
Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat sâmbătă, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul, transmite EFE.
Decizia înseamnă că, începând din martie, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu aceste două ţări - care au aderat la UE în 2007 - vor fi ridicate, Austria, Bulgaria şi România angajându-se, de asemenea, să convină ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.
Tratatul Schengen prevede ridicarea controalelor la frontierele dintre statele membre, care acoperă în prezent 4,3 milioane de kilometri pătraţi şi 423 de milioane de cetăţeni din 27 de ţări europene (23 de state membre ale UE şi 4 din afara UE).
