Premium
Rusia a lansat peste 300 de rachete împotriva Ucrainei în cursul lunii mai, potrivit celui mai recent raport al Ministerului Apărării din Marea Britanie. Şi atacurile cu drone iraniene au marcat „cea mai intensă utilizare a acestui sistem de arme de către Rusia până în prezent”. „Rusia lansează probabil atât de multe drone în încercarea de a forța Ucraina să se apere cu rachete valoroase și avansate. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de marți, 6 iunie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 6 iunie, ora 22:16: Explozie la barajul de la Kakhovka: Rușii anunță care e situația alimentării cu apă în Crimeea
În urma distrugerii barajului guvernatorul rus al Crimeei, Serghei Aksyonov, a susținut pe 6 iunie că rezervoarele de apă ale peninsulei erau „pline cu aproximativ 80%” în urma distrugerii de către Rusia a hidrocentralei Kakhovka care alimenta Crimeea cu apă, notează The Kyiv Independent.
UPDATE 6 iunie, ora 22.05: Incidentul de la baraj: Ucraina cere o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU
Ministerul ucrainean de Externe a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta ceea ce a numit un "act terorist rusesc împotriva infrastructurii critice ucrainene" asupra barajului Nova Kakhovka.
UPDATE 6 iunie, ora 21.40: Serviciile secrete americane arată spre Rusia în cazul barajului din Ucraina: Moscova s-ar afla în spatele atacului
Guvernul american dispune de informaţii care înclină spre a atribui Rusiei responsabilitatea pentru distrugerea unui baraj masiv în sudul Ucrainei, a relatat marţi NBC News, citând doi oficiali americani şi un oficial occidental.
UPDATE 6 iunie, ora 21.30: FOTO - Dezvăluirile care aruncă o altă perspectivă asupra barajului care a cedat în Ucraina: era avariat înainte să cedeze (CNN)
Barajul Nova Kahovka, situat în sudul Ucrainei, a fost avariat cu doar câteva zile înainte de a ceda structural în noaptea de luni spre marţi, dezvăluie CNN.
UPDATE 6 iunie, ora 21.15: Contraofensiva ucraineană a început în forță! Recunoaște inclusiv Rusia: peste 70 de soldați ruși au murit
Armata rusă recunoaşte marţi moartea a 71 de militari ruşi în operaţiuni menite să respingă atacuri ucrainene pe tot frontul - în ultimele trei zile -, în contextul în care Rusia anunţă extrem de rar pierderi în rândul armatei.
UPDATE 6 iunie, ora 21.03: Moscova cere comunităţii internaţionale ”să condamne” Kievul după distrugerea Barajului Kahovka
Rusia îndeamnă marţi comunitatea internaţională ”să condamne” Kievul, în urma distrugerii parţiale a Barajului hidroelectric Kahovka, în sudul Ucrainei - o catastrofă de care cele două părţi beligerante se acuză reciproc, relatează AFP, relatează News.ro.
”Îndemnăm comunitatea internaţională să condamne acţiunile criminale ale autorităţilor ucrainene, care sunt tot mai inumane şi constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale şi mondiale”, îndeamnă într-un comunicat Ministerul rus de Externe.
Moscova face acest îndemn după o serie de reacţii internaţionale şi după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ”lumii să reacţioneze” şi a acuzat Rusia de ”cea mai mare catastrofă de mediu provocată de om în Europa de decenii”.
”Asta nu este doar o zi a agresiunii ruse. Nu este doar un act de terorism rusesc între altele. Nu este doar o crimă de război între altele, Azi (marţi), Rusia este vinovată de un ecocid brutal. Orice comentariu este de prisos”, a denunţat într-un mesaj postat pe Twitter preşedintele ucrainean.
”Lumea trebuie să reacţioneze. Rusia este în război împotriva vieţii, împotriva naturii, împotriva civilizaţiei. Rusia trebuie să plece de pe teritoriul ucrainean şi trebuie să dea deplin socoteală pentru teroarea sa”, îndemna el.
”Rusia a detonat o bombă a distrugerii masive a mediului. Este vorba despre cea mai mare catastrofă de mediu provocată de om în Europa de decenii. Este teroristul cel mai periculos din lume. De aceea înfrângerea Rusiei - o înfrângere pe care o vom asigura oricum - va fi cea mai importantă controbuţie la securitatea regiunii noastre, a Eropei noastre şi a întregii lumi”, analiza Zelenski.
Premierul eston Kaja Kallas a deplâns, într-un mesaj postat pe Twitter, o ”crimă de război care afectează numeroşi civili” şi califică Rusia drept un ”stat terorist”.
”Trebuie să punem capăt acestui ciclu al agresiunii ajutând Ucraina să obţină victoria”, îndeamnă ea.
Kremlinul a denunţat un act de ”sabotaj deliberat” al Kievului.
”Este vorba, fără echivoc, de un act de sabotaj deliberat al părţii ucrainene, planificat şi realizat la ordinul Kievului”, a declarat presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
El a subliniat că respinge ”ferm” acuzaţiile Kievului, care dă vina pe Moscova.
Regatul Unit a denunţat un act ”odios”.
”Atacul intenţionat al unor infrastructuri exclusiv civile este o crimă de război. Regatul Unit este pregătit să susţină Ucraina şi persoanele afectate de această catastrofă”, a scris pe Twitter ministrul britanic de Externe James Cleverly.
Cancelarul german Olaf Scholz a denunţat o ”nouă dimenisune” a războiului rus în Ucraina.
Atacul Barajului Kahovka dă războiului Rusiei împotriva Ucrainei o ”nouă dimensiune”, a denunţat el.
”Este un lucru care are o nouă dimensiune, dar care corespunde felului în care (preşedintele rus Vladimir) Putin poartă acest război”, a denunţat Sholz într-un interviu acordat posturilor WDR şi ZDF.
”Este totodată un lucru care se înscrie în multe crime pe care le-am văzut în Ucraina, comise de militari ruşi şi care fac parte dintr-un fel de a face război care vizat mereu ţinte civile - oraşe, sate, spitale, şcoli, infrastructuri”, a dennţat Olaf Scholz.
UPDATE 6 iunie, ora 20.05: Distrugerea parţială a Barajului Kahovka, o ”nouă consecinţă” a invaziei ruse a Ucrainei, denunţă Guterres
Distrugerea parţială a Barajului Kahovka, în sudul Ucrainei - de care Kievul şi Moscova se acuză reciproc - este ”o nouă consecinţă devastatoare a invaziei ruse a Ucrainei”, denunţă marţi secretarul general al ONU Antonio Guterres, relatează AFP şi CNN, informează News.ro.
”ONU nu are acces la informaţii independente cu privire la circumstanţele care au condus la distrugerea Centralei Hidroelectrice a Barajului Kahovka. Însă un lucru este clar. este o nouă consecinţă devastatoare a invaziei ruse a Ucrainei”, declară Antonio Guterres presei.
”Am văzut toţi imagini tragice azi (marţi) ale catastrofei umanitare, economice şi ecologice monumentale în regiunea Herson a Ucrainei”, declară el.
”Tragedia de azi (marţi) este alt exemplu al preţului războiului plătit de către oameni. Vanele suferinţei se revarsă de peste un an”, denunţă el.
”Acest lucru trebuie să înceteze. Atacurile civillor şi infrastructurii civile critice trebuie să înceteze”, subliniază Guterres.
ONU şi partenerii săi umanitari ”trimit de grabă sprijin în coordonare cu Guvernul Ucrainei, inclusiv apă potabilă şi tablete de purificarea apei şi altă asistenţă critică”, anunţă el.
”Mai presus de toate, fac apel la o pace dreaptă, în conformitate cu Charta ONU, dreptul internţaional şi rezoluţiile Adunării Generale” a ONU, îndeamnă secretarul general al ONU.
UPDATE 6 iunie, ora 19.11: Volodimir Zelenski tună și fulgeră după rupere barajului: 'Rusia a detonat o armă ecologică de distrugere în masă'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat vina pe Moscova că ar fi aruncat în aer barajul Kahovka și l-a comparat cu folosirea unei arme de distrugere în masă.
UPDATE 6 iunie, ora 18.53: Momentul în care ar fi explodat barajul din Ucraina: Serghei Șoigu acuză o strategie secretă a forțelor armate ucrainene
Subminarea structurilor hidrocentralei Kahovka, care a dus la inundarea unor suprafețe mari, a fost efectuată de regimul de la Kiev, acuză marți ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu. De cealaltă parte, Ucraina acuză Rusia că se află în spatele acestui incident.
UPDATE 6 iunie, ora 18.20: Distrugerea barajului ucrainean: Nivelul apei folosite pentru răcirea centralei nucleare Zaporojie scade cu 5 centimetri pe oră
Daunele suferite de barajul Kahovka distrus în Ucraina au provocat o scădere serioasă a nivelului apei din rezervorul folosit pentru răcirea centralei nucleare Zaporojie (ZNPP), care continuă să scadă într-un ritm de 5 centimetri pe oră, deşi deocamdată nu există un "risc imediat" pentru siguranţă.
UPDATE 6 iunie, ora 18.00: Explozia barajului de la Nova Kahovka: Ce scriu bloggerii militari ruşi
Bloggerii militari ruşi şi alţi cunoscători ai războiului au prezentat marţi distrugerea barajului de la Nova Kahovka fie ca o diversiune ucraineană, fie ca o tactică menită să înlăture apărarea rusă de pe malul stâng al fluviului Nipru înainte de contraofensiva lor. Totuşi, unul dintre ei lasă loc şi la alte interpretări.
UPDATE 6 iunie, ora 17.46: VIDEO - Imagini din satelit cu adevărat impresionante cu barajul rupt din Ucraina
Anton Gerașcenko, consilierul ministrului de interne al Ucrainei, a distribuit pe Twitter un videoclip cu imagini din satelit cu barajul Kahovka distrus în apropiere de Herson.
UPDATE 6 iunie, ora 17.45: Pericol major de explozie după ruperea barajului în Ucraina: minele plutesc în apa care se revarsă în sate și orașe
Minele plutesc în apa care se revarsă din barajul Nova Kakhovka, a avertizat serviciul de urgență al statului ucrainean, informează Sky News. Acesta i-a avertizat pe locuitorii din regiunea Kherson, situată în calea apelor, să fie "extrem de atenți".
UPDATE 6 iunie, ora 17.43: Ofensivele Ucrainei au fost respinse de forţele ruse în ultimele trei zile, susţine ministrul Serghei Şoigu
Forțele ruse au respins ofensivele repetate ucrainene de-a lungul liniei frontului în ultimele trei zile, a declarat marți ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, scrie Reuters, potrivit Rador. Şoigu a spus că Ucraina a încercat să avanseze în şapte direcţii pe 5 iunie, dar tentativele ar fi fost respinse de forţele ruse. Reuters nu a putut verifica în mod independent afirmațiile privind situaţia de pe câmpul de luptă.
UPDATE 6 iunie, ora 17.41: Un armistiţiu ”nu va aduce pacea” în Ucraina, îi spune Zelenski emisarului special al Papei Francisc
Un armistiţiu în Ucraina ”nu va conduce la pace”, îi declară marţi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski emisarului special al Papei Francisc, cardinalul italian Matteo Zuppi, care se află într-o vizită la Kiev, relatează AFP.
Zelenski îndeană Sfântul Scaun ”să contrinuie la implementarea unui plan de pace ucrainean”, care constă în recucerirea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.
El denunţă distrugerea barajului Kahovka.
”Această crimă prezintă ameninţări uriaşe şi va avea consecinţe teribile asupra vieţii oamenilor şi mediului”, a denunţat preşedintele ucrainean.
UPDATE 6 iunie, ora 17.15: Călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice au primit ordin să părăsească Lavra Pecerska din Kiev în trei zile
Comisia Ministerului Culturii și Politicii Informaționale al Ucrainei pentru primirea și predarea proprietăţii Lavrei Pecerska din Kiev și-a încheiat activitatea în cadrul mănăstirii, iar călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice (UPŢ) trebuie să elibereze incinta mănăstirii în termen de trei zile, a anunţat ministrul ucrainean al culturii și politicii informaționale, Oleksandr Tkacenko, scrie TASS, relatează Rador.
"Ieri, comisia Ministerului Culturii și Politicii Informaționale al Ucrainei pentru primirea și predarea proprietății de stat a Lavrei și-a încheiat lucrările și a semnat un act de primire-predare a proprietății de stat a rezervaţiei naționale "Lavra Pecerska din Kiev", prin care se confirmă transferul proprietății de stat aflat în folosința rezervației. Acum, după ce rezervația a trimis o solicitare Bisericii Ortodoxe Ucrainene despre eliberarea imediată (a încăperilor mănăstirii), încetarea folosirii și restituirea proprietății sale rezervației, cea din urmă (UPŢ) trebuie să facă acest lucru în termen de trei zile lucrătoare de la data primirii" - a scris Tkacenko pe canalul Telegram. Tkacenko a precizat că, în cazul în care UPŢ refuză să respecte această cerință, ministerul va intenta un proces pentru "înlăturarea obstacolelor din calea rezervaţiei în folosirea proprietății". Potrivit afirmaţiilor acestuia, reprezentanții mănăstirii au refuzat să primească actul de primire-predare a proprietății statului.
În total, comisia a verificat 79 de obiective ale Lavrei, care sunt restituite în proprietatea statului, a precizat ministrul.
Amintim că, situația din jurul Lavrei Pecerska din Kiev - una dintre primele mănăstiri ale Rusiei Kievene și cea mai veche mănăstire de pe teritoriul Ucrainei moderne - a escaladat la sfârșitul lunii martie. Autoritățile au reziliat contractul de închiriere cu biserica canonică și au cerut călugărilor să părăsească mănăstirea. Călugării UPŢ au refuzat să se supună acestor solicitări, ambele părți au mers în instanță.
La 1 aprilie, Serviciul de Securitate al Ucrainei l-a acuzat pe mitropolitul Pavlo de incitare la ură religioasă și de justificare a acțiunilor Rusiei. Camera de pe teritoriul mănăstirii în care acesta locuiește a fost percheziționată, ulterior instanța l-a plasat în arest la domiciliu pentru 60 de zile departe de mănăstire. La sfârșitul lunii martie, o comisie a Ministerului Culturii și-a început activitatea cu scopul de a inventaria proprietatea Lavrei și de a o preda muzeului rezervației. Cu toate acestea, enoriașii UPŢ, protestând faţă de decizia autorităților, s-au adunat în mănăstire și au blocat activitatea comisiei, nepermițând reprezentanților acesteia să intre în incinta mănăstirii. Pe teritoriul Lavrei au izbucnit încăierări, iar mai mulți credincioși au fost reținuți de poliție sub acuzația de huliganism. Ulterior, comisia a început să vină la mănăstire însoțită de poliție și forțe speciale, iar pe teritoriul Lavrei a fost introdus un regim de permise, în baza căruia polițiștii verifică pașapoartele persoanelor sosite și le fotografiază.
UPDATE 6 iunie, ora 17.12: Klaus Iohannis, la Summitul B9: Rusia va continua să fie cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene şi euroatlantice
Rusia va continua să fie cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene şi euroatlantice, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, făcând apel la consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO.
UPDATE 6 iunie, ora 17.10: Ucraina, un nou pas către NATO - Declaraţia Liderilor Formatului Bucureşti 9
Liderii ţărilor din Formatul Bucureşti 9 au transmis, într-o Declaraţie comună, că susţin aderarea Ucrainei la NATO, „odată ce condiţiile o vor permite”. De asemenea, liderii din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria care s-au reunit la Summitul B9 de la Bratislava au precizat că vor continua sprijinul pentru Ucraina şi ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei şi condamnă „în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei”.
UPDATE 6 iunie, ora 17.08: UE prelungeşte cu un an avantajele comerciale acordate Ucrainei / Măsurile preventive excepţionale referitoare la importurile de cereale vor fi eliminate până în 15 septembrie
Suspendarea taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială, cunoscute sub denumirea de „măsuri comerciale autonome” aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană va fi prelungită cu un an, arată Comisia Europeană, într-un comunicat de presă, informează News.ro.
Sursa citată mai spune că această dovadă puternică a sprijinului ferm pe care UE îl acordă Ucrainei va contribui la atenuarea situaţiei dificile cu care se confruntă producătorii şi exportatorii ucraineni din cauza agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei.
UE elimină treptat, până la 15 septembrie a.c., măsurile preventive excepţionale şi temporare adoptate la 2 mai 2023 cu privire la importurile de grâu, porumb, seminţe de rapiţă şi de floarea-soarelui din Ucraina în temeiul clauzei excepţionale de salvgardare prevăzute în Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.
Astfel, domeniul de aplicare al acestor măsuri este redus de la 17 la 6 linii tarifare pentru cele 4 produse vizate.
„Aceste măsuri temporare şi specifice au fost adoptate din cauza blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia şi cu condiţia ca statele membre să nu menţină nicio măsură restrictivă. Eliminarea treptată va permite realizarea unor îmbunătăţiri semnificative ale culoarelor de solidaritate şi abordarea provocărilor legate de transportarea cerealelor din Ucraina pentru sezonul curent de recoltă”, mai indică sursa menţionată.
Aceste măsuri continuă să fie necesare pentru o perioadă limitată de timp, având în vedere circumstanţele excepţionale ale blocajelor logistice grave şi capacitatea limitată de stocare a cerealelor înainte de sezonul de recoltare, întâlnite în cinci state membre.
Sursa amintită mai arată că, după cum a fost convenit, a fost instituită o platformă comună de coordonare pentru a coordona eforturile Comisiei, ale Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei, precum şi ale Ucrainei de a îmbunătăţi fluxul comercial dintre Uniune şi Ucraina, inclusiv tranzitul de produse agricole de-a lungul coridoarelor.
Vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis conduce acest proces la nivel politic. O primă reuniune de lansare a acestei platforme de coordonare a avut loc la nivel tehnic, la 2 iunie.
Îmbunătăţirea culoarelor de solidaritate va fi, prin urmare, monitorizată de această platformă de facilitare a exporturilor, mai transmite Comisia Europeană, în comunicatul de presă.
În cazul în care tranzitul mărfurilor ucrainene este împiedicat de cerinţe nejustificat de împovărătoare în unul sau mai multe dintre cele cinci state membre, Comisia va reevalua dacă condiţiile de fond pentru impunerea acestor măsuri preventive rămân valabile.
„Aceste măsuri excepţionale şi temporare respectă pe deplin angajamentul ferm al UE de a sprijini Ucraina şi a menţine capacităţile acesteia de a-şi exporta cerealele, care reprezintă o sursă alimentară esenţială la nivel mondial, precum şi de a menţine la un nivel scăzut preţurile alimentelor, având în vedere provocările generate de agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a populaţiei sale civile”, mai specifică sursa menţionată.
În vigoare de la 4 iunie 2022, măsurile comerciale autonome de liberalizare a comerţului cu Ucraina au avut un efect pozitiv asupra comerţului Ucrainei cu UE. Împreună cu culoarele de solidaritate, măsurile comerciale autonome au permis menţinerea fluxurilor comerciale din Ucraina către UE în 2022, în pofida perturbărilor cauzate de război şi împotriva tendinţei generale a schimburilor comerciale cu Ucraina a căror tendinţă a fost, per ansamblu, de scădere pronunţată.
Având un caracter unilateral şi temporar, măsurile comerciale autonome extind în mod semnificativ domeniul de aplicare al liberalizării tarifare în cadrul zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare UE-Ucraina prin suspendarea tuturor taxelor şi contingentelor restante, precum şi a taxelor legate de măsurilor antidumping şi de salvgardare aplicate importurilor ucrainene în această perioadă dificilă prin care trece Ucraina.
Măsurile preventive excepţionale şi temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina au intrat în vigoare la 2 mai 2023 şi urmau să dureze până la 5 iunie 2023.
Măsurile vizează doar patru produse agricole originare din Ucraina, şi anume grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui. Măsurile excepţionale sunt mai bine orientate în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi, în plus, ele nu se vor aplica seminţelor destinate însămânţării.
În această perioadă, aceste produse pot fi puse în continuare în liberă circulaţie în toate statele membre ale Uniunii Europene, altele decât Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Produsele respective pot continua să circule în aceste cinci state membre ori să le tranziteze în cadrul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi expediate în continuare către o ţară sau un teritoriu din afara UE.
UPDATE 6 iunie, ora 16.41: Comitetul rus de anchetă anunţă că a deschis o anchetă penală cu privire la distrugerea barajului Kahovka în Ucraina
Comitetul rus de anchetă a deschis o procedură penală cu privire la distrugerea barajului Centralei Hidroelectrice Kahovka şi inundarea unor teritorii, relatează AFP, informează News.ro.
Comitetul evocă într-un comunicat ”fapte penale comise de grupuri armate ucrainene”. El dă asigurări că ”va stabili circumstanţele incidentului şi amploarea pagubelor cauzate regiunii”. ”Acţiunile tuturor persoanelor implicate vor fi evaluate pe plan juridic”, dă asigurări Comitetul. Ocupaţia din regiunea ucraineană Herson a anunţat că pregătea evacuarea a trei districte, în urma ruperii, în noaptea de luni spre marţi, a barajului Kahovka, care reţinea 18 km3 de apă. Administraţia instalată de Moscova a anunţat pe Telegram că evacuări erau în curs de pregătire în districtele Nobva Kahovka, Golo Pristan şi Oleşki - ultimele două situate de cealaltă parte a gurii Niprului faţă de oraşul Herson, aflat sub control ucrainean. Rusia deţine controlul asupra malului stâng, situat la est, iar Ucraina asupra malului drept, situat la vest, al Niprului.
UPDATE 6 iunie, ora 16.16: Crucea Roșie condamnă distrugerea barajului Kahovka
Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a condamnat distrugerea barajului Kahovka din Ucraina. "Zeci de mii de oameni se află într-o situație pustie", a declarat directorul regional al CICR, Ariane Baurer, care este responsabil pentru regiune. "Distrugerea infrastructurii importante poate arunca populații întregi în disperare și le poate distruge. Dreptul internațional poate proteja împotriva acestui lucru, dar numai dacă statele își respectă obligațiile."
UPDATE 6 iunie, ora 15.31: Klaus Iohannis: Distrugerea barajului este o altă crimă de război a Rusiei
Președintele Klaus Iohannis a condamnat Rusia, marți, pentru aruncarea în aer a barajului de la hidrocentrala Kahovka din sudul Ucrainei.
UPDATE 6 iunie, ora 15.10: Președinția ucraineană ar fi identificat autorii exploziei de la barajul din Herson
Biroul președintelui Ucrainei a lansat marți primele informații preliminare despre posibilii autori ai exploziei care a distrus barajul Kahovka din sudul țării.
UPDATE 6 iunie, ora 15.05: Catastrofa barajului ucrainean distrus: 150 de tone de ulei de motor s-au deversat în fluviul Nipru
O sută cincizeci de tone de ulei de motor s-au deversat marţi în fluviul Nipru în urma distrugerii barajului hidroelectric de la Nova Kahovka, în sudul Ucrainei, a anunţat Kievul, atenţionând împotriva unui impact negativ asupra mediului, informează AFP, conform Agerpres.
UPDATE 6 iunie, ora 15.01: UE acuză Rusia de "agresiune barbară", după avarierea barajului Kahovka
Uniunea Europeană a acuzat Rusia că a atacat barajul Kahovka din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, informează BBC, scrie Rador. "Acesta este un nou semn de escaladare, care duce natura îngrozitoare și barbară a agresiunii ruse împotriva Ucrainei la niveluri fără precedent", a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Peter Stano. Anterior, președintele Consiliului European, Charles Michel, a condamnat Moscova, calificând atacul drept o crimă de război. Moscova a negat că ar fi atacat barajul, susținând în schimb că Ucraina l-a deteriorat într-un „act deliberat de sabotaj”.
UPDATE 6 iunie, ora 13.43: Orașul Nova Kahovka a fost inundat
După ce nivelul apei s-a ridicat din cauza deteriorării supapelor Hidrocentralei Kahovka, srăzile oraşului Nova Kahovka au fost inundate. Anunțul a fost făcut de șeful administraţiei orașului, Vladimir Leontiev, la postul de televiziune Rossia 1. 'Uitaţi-vă ce se întâmplă afară, în spatele geamului: orașul este inundat', a declarat oficialul, arătând imagini de la geamul biroului său - citat de Agenţia de presă RIA NOVOSTI. Un grup de salvatori a fost trimis la Nova Kahovka, de unde au fost evacuate aproximativ 300 de case.
UPDATE 6 iunie, ora 12.59: Stare de urgență în orașul Nova Kahovka
Zona ce riscă să fie afectată de inundaţii ca urmare a aruncării în aer a barajului de la Nova Kahovka cuprinde 80 de localităţi, iar autorităţile ucrainene au ordonat evacuarea oamenilor din zonele de risc şi asigurarea apei potabile în toate oraşele şi satele care au fost alimentate cu apă din lacul de acumulare. Pe de altă parte, autorităţile locale din regiunea Herson aflată sub ocupaţie rusă au instituit stare de urgenţă în oraşul Nova Kahovka
UPDATE 6 iunie, ora 12.16: A început evacuarea locuitorilor din Nova Kahovka
O echipă de salvatori a fost trimisă la Nova Kahovka, unde a început evacuarea locuitorilor din aproximativ 300 de case, din cauza distrugerii barajului Hidrocentralei Kahovka, a declarat primarul orașului Vladimir Leontiev. 'Orașul continuă să fie supus atacurilor cu rachete chiar în momentul de faţă. Cred că locuitorii din aproximativ 300 de case vor fi evacuați și unii sunt deja evacuați '...' pentru a evita decesul în rândul civililor', a declarat el pentru postul de televiziune Rossia 24. 14 localităţi de pe malul drept al fluviului Dnipro sunt sub amenințarea inundațiilor. În zona de risc sunt 22 de mii de locuitori, a declarat șeful guvernului regiunii Herson, Andrei Alekseenko.
UPDATE 6 iunie, ora 11.37: Șeful administraţiei din Nova Kahovka a anunţat că Hidrocentrala Kahovka nu mai poate fi reparată
Autoritățile ruse au început evacuarea civililor din casele inundate, după deteriorarea Hidrocentralei Kahovka. Șeful administraţiei Nova Kahovka, Vladimir Leontiev, a declarat că Hidrocentrala Kahovka nu mai poate fi reparată, ci va trebui reconstruită.
'Evident că este imposibilă (reparația - nota IF). Consider că așa cum această hidrocentrală a fost construită în anii '50, aşa va trebui reconstruită după ce vom învinge', a spus Leontiev la postul de televiziune Rossia 24 (VGTRK).
În noaptea de luni spre marți, în urma bombardamentelor Forțelor Armate ale Ucrainei, supapele și alte structuri de suprafață ale complexului hidroelectric au fost distruse. Acest lucru a dus la o eliberare necontrolată de apă din rezervorul Kakhovka din aval. Nivelul apei este în creștere, autoritățile sunt pregătite pentru o evacuare parțială a 14 sate de coastă.
UPDATE 6 iunie, ora 10.59: Apa a crescut cu 10 metri pe fluviul Dnipro
Distrugerea infrastructurii hidrocentralei Kahovka din regiunea Herson a dus la o creștere cu zece metri a nivelului apei din fluviul Dnipro - le-a declarat reporterilor șeful administraţiei (ruse, n.r.) Nova Kahovka, Vladimir Leontiev.
'Bulevardul Dnipro (din Nova Kahovka - nota IF) este deja sub ape. Aceasta înseamnă că apa a crescut acolo deja cu peste zece metri. Este foarte dificil de susţinut dacă barajul principal este deteriorat, dar sper că datorită faptului că toate serviciile intervin şi funcționează vom putea evita decesele în rândul civililor', a susţinut el. Leontiev a adăugat că nivelul apei continuă să crească, dar că nu există nicio panică - locuitorii zonelor de coastă inundate sunt evacuați în alt zone din district.
UPDATE 6 iunie, ora 10.34: Ce trebuie să știi despre explozia barajului Kahovka. Ce funcții îndeplinea centrala, cum influențează cursul războiului, ce urmări va avea
UPDATE 6 iunie, ora 10.08: Momentul exploziei la barajul Nova Kahovka, care alimentează centrala Zaporojie/ Video
UPDATE 6 iunie, ora 09.46: Efectele catastrofale ale spargerii barajului din Ucraina: pericol uriaș pentru toată Europa/ Video
UPDATE 6 iunie, ora 09.34: Efectele catastrofale ale spargerii barajului din Ucraina: pericol uriaș pentru toată Europa/ Video
UPDATE 6 iunie, ora 09.27: Rușii au lansat din Marea Caspică zeci de rachete de croazieră asupra Kievului
UPDATE 6 iunie, ora 08.49: Confruntare decisivă între Ucraina și Rusia: totul se mută la Curtea de la Haga
UPDATE 6 iunie, ora 08.23: Rușii susțin că au făcut prăpăd în punctul central al contraofensivei ucrainene
UPDATE 6 iunie, ora 07.49: Se confirmă informațiile lui Prigojin: ucrainenii lovesc puternic la Bahmut
UPDATE 6 iunie, ora 07.01: A fost aruncat în aer barajul de pe fluviul Dnipro: inundații catastrofale în Ucraina
UPDATE 6 iunie, ora 05.45: Declarație "manifest" a statului-major american: Ucraina se află într-o situație similară cu cea din anul 1944
Invazia rusă a Ucrainei reaminteşte că "libertatea nu este gratuită", a afirmat luni şeful Statului Major al Forţelor Terestre americane, făcând o paralelă cu sacrificiile consimţite de Aliaţi în cursul debarcării din 1944, notează AFP, citat de Agerpres.
La Bayeux (Franţa), alături de omologii săi francezi şi britanici, generalul James McConville a salutat ceea ce Aliaţii din 1944 "au făcut împreună pentru a reda libertatea popoarelor Europei. Ne aflăm într-o situaţie foarte asemănătoare cu atacul fără motiv asupra Ucrainei. Asta ne reaminteşte că libertatea nu este gratuită".
Cei trei militari s-au întâlnit în oraşul din Normandia în ajunul comemorărilor debarcării aliate din 6 iunie 1944 pe coasta Normandiei controlată de Germania nazistă.
UPDATE 6 iunie, ora 04.15: Zelenski: 'Rusia va pierde acest război. Ei văd asta'
Volodimir Zelenski, le-a mulţumit celor care luptă în direcţia Bahmut şi care ”ne-au dat vestea pe care o aşteptăm. ”Vedem cât de isteric percepe Rusia fiecare pas pe care îl facem acolo, fiecare poziţie pe care o luăm. Inamicul ştie că Ucraina va câştiga. Ei văd asta. Ei simt asta, graţie loviturilor voastre, soldaţi, şi în special în regiunea Doneţk”, a subliniat el, scrie news.ro.
”În primul rând, sunt recunoscător fiecăruia dintre războinicii noştri, tuturor apărătorilor noştri care ne-au dat vestea pe care o aşteptăm. Direcţia Bahmut – bravo, războinicilor! Vedem cât de isteric percepe Rusia fiecare pas pe care îl facem acolo, fiecare poziţie pe care o luăm. Inamicul ştie că Ucraina va câştiga. Ei văd asta. Ei simt asta, graţie loviturilor voastre, soldaţi, şi în special în regiunea Doneţk. Vă mulţumesc pentru asta”, a afirmat Zelenski, în mesajul transmis luni seară.
UPDATE 6 iunie, ora 01.00: Deputat din partidul lui Putin: Operațiunea din Ucraina e eșuat, ne trebuie alt plan
Deputatul rus Konstantin Zatulin, membru în partidul „Rusia Unită” care-l susține pe Vladimir Putin, a declarat la Moscova că Rusia nu și-a atins obiectivele în timpul războiului împotriva Ucrainei, conform Ukrainskaia Pravda.
„Care au fost scopurile noastre, declarate oficial la începutul operațiunii militare? Vă amintiți cu toții: denazificarea, demilitarizarea, neutralitatea Ucrainei și protecția locuitorilor din Republicile Populare Donețk și Lugansk, care au suferit în tot acest timp. La care din aceste elemente am obținut rezultate până în prezent? La niciunul. Mai mult, unele dintre ele au încetat să mai aibă vreo semnificație. De exemplu, „neutralitatea Ucrainei”. Ce rost are să mai facem această cerere? Niciuna. Ucraina nu va fi neutră dacă va continua să existe”, a spus deputatul rus.
