Prima reacție a ministrului Justiției după reactivarea dosarului Mineriadei

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu (PNL), a declarat marți, la Digi24, după ce preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis cererile de urmărire penală în dosarul Mineriadei din 1990 care îi vizează pe fostul premier Petre Roman şi pe fostul viceprim-ministru Gelu-Voican Voiculescu, că are „un gust amar” legat de trenarea cercetărilor.

Realizator:  - Aveți vreo pârghie să grăbiți derularea acestui dosar?

Alina Gorghiu: - Din păcate, pârghiile ministrului sunt limitate. În cazul acesta vorbim de un dosar din 2015. E o procedură simplă în acest caz, care stă la îndemnâna ministrului, acum 10 minute mi-a venit cererea Președintelui României de urmărire penală, îmi este adresată, și eu tot astăzi o voi comunica mai departe Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, este o procedură în cazul foștilor miniștri, iar în cazula acesta punctual este vorba de infracțiuni contra umanității. Îmi doresc să interpretez acest moment ca un semnal clar că ancheta avansează. Am însă un gust amar că trenează de atâta vreme acest dosar care a fost pe la parchete, pe la instanțe, s-a întors, s-a închis urmărirea penală, o luăm de la capăt, însă cred eu că este un semnal important pentru societate pentru că există încă la nivel public o emoție cu privire la mineriade și este un moment al istoriei pe care justiția are obligația să-l clarifice și sper eu că va fi clarificat.

Dosarul îl vizează și pe Iliescu

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 îl vizează şi pe fostul preşedinte Ion Iliescu.

Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.