Premium
Confederaţia Sindicală Naţională Meridian condamnă măsurile de austeritate adoptate de Guvernul României la sfârşitul anului 2020 şi le consideră ca fiind imorale şi injuste pentru lucrătorii din România, conform unui comunicat remis AGERPRES.
Reprezentanţii Confederaţiei semnalează că duminică, de Ziua Unirii Principatelor Române, adunările ad-hoc ale lucrătorilor şi pensionarilor civili şi militari protestează împotriva deciziilor abuzive luate de "epigonii politici ai zilelor noastre", în faţa Guvernului României, în faţa sediilor mai multor ambasade şi instituţii relevante din administraţia publică centrală.
Potrivit sursei citate, organizaţiile sindicale din structura CSN MERIDIAN nu sunt de acord cu măsurile fiscal bugetare prevăzute, atât de OUG nr. 226/2020, cât şi cu orice alte măsuri pe care Guvernul României ar putea să le aibă în vedere, în perioada următoare, pentru îngheţarea salariilor şi pensiilor în anul 2021 sau pentru prorogarea unor termene de aplicare a legilor în vigoare cu impact bugetar pentru anul 2021.
"Măsurile de austeritate adoptate de Guvernul României erau de aşteptat după un an în care guvernarea şi economia ţării a fost lăsată la cheremul unui misterios Grup de Comunicare Strategică, pe care nu l-a votat nimeni şi care a adoptat decizii în mod abuziv, substituindu-se organismelor politice democratice, care sunt constituite prin votul direct al cetăţenilor României. Este neconstituţional şi inacceptabil ca Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Statutul personalului feroviar, Statutul personalului silvic, Legea privind sistemul unitar de pensii publice, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi alte acte normative care privesc nu numai drepturile lucrătorilor şi pensionarilor, dar chiar şi drepturile unor mici întreprinzători autohtoni, să fie modificate din pix doar de Guvernul României, fără un control democratic al Parlamentului României", spun sindicaliştii.
Astfel, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian solicită Guvernului României să respecte art. 47, alineatele (1) şi (2) din Constituţia României, să-şi asume obiective mai ambiţioase privind politica de convergenţă economică şi socială raportat la celelalte state din UE, iar în contextul în care criza COVID-19 continuă, să se asigure că toţi cetăţenii beneficiază de un venit minim garantat, să anuleze ordonanţele de urgenţă şi proiectele de OUG asumate de noul Guvern de la instalare şi până în prezent, în special în domeniile fiscal bugetar şi juridic şi să aplice imediat prevederile Legilor organice vizând salarizarea, pensiile şi indemnizaţiile, cu anularea prevederilor neconstituţionale introduse prin OUG-uri de tipul 95/2014, 57/2015, 59/2017, 114/2018 etc şi OUG nr. 226/30.12.2020.
Citește și: Donald Trump, primele declarații după plecarea de la Casa Albă: 'Vom face ceva!'
De asemenea, mai cere Executivului să stabilească salariul minim brut pe economie la 2.400 lei începând cu 1 ianuarie 2021, să alinieze veniturile şi pensiile, în raport cu coşul minim pentru un trai decent şi în raport cu inflaţia reală şi nu doar cu rata inflaţiei calculată statistic, să nu împiedice aplicarea legilor privind statutul personalului feroviar şi statutul personalului silvic, să respecte drepturile personalului care contribuie la menţinerea ordinii publice şi a siguranţei naţionale (funcţionari publici, personal auxiliar din justiţie, poliţişti naţionali, poliţişti locali, etc), să elimine discriminările din sănătate prin trecerea personalului TESA (Tehnic, Economic şi Administrativ) şi a personalului auxiliar - sanitar pe grila 2022 şi prin trecerea personalului TESA (alături de personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar) în ANEXA II din Legea - cadru nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dar şi prin măsuri juste de acordare a sporurilor în contextul crizei COVID -19.
Alte cerinţe adresate Guvernului sunt: să asigure dezvoltarea unui transport feroviar modern în România prin investiţii în infrastructură şi prin achiziţia de trenuri electrice noi (100 rame electrice noi) din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020 şi alte 200 de trenuri noi din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2021-2027; să continue implicarea activă în problemele tranziţiei energetice în bazinele carbonifere din România, iar în ceea ce priveşte Valea Jiului şi Complexul Energetic Hunedoara, să asigure respectarea drepturilor minerilor aşa cum sunt ele prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor restante folosind Fondul de Rezervă de la nivelul Guvernului şi să urgenteze realizarea Complexului Energetic Valea Jiului, să aloce fondurile necesare pentru funcţionarea industriei de apărare, prin aprobarea Organigramei de avarie din Legea 232 din 2016 privind industria naţională de apărare, conform necesarului transmis deja Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi să asigure comenzile pentru această industrie strategică, de la instituţiile din componenţa Forţelor Sistemului Naţional de Apărare (FSNA), să se preocupe de funcţionarea Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, atât prin anularea art. 1 alin. 1 şi 3 din O.U.G. nr. 226/30.12.2020 şi aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 153/2017, respectiv creşterea anuală a salariilor de bază, salarizarea la nivelul maxim aflat în plată a tuturor angajaţilor, acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă în conformitate cu legislaţia actuală, cât şi prin deblocarea organizării concursurilor pentru posturile vacante, întrucât sunt activităţi (laboratoarele de calitate a apelor, formaţiile de lucru de exploatare baraje - elemente ale infrastructurii critice naţionale, dispeceratele care asigură monitorizarea exploatării barajelor, monitorizarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase, staţiile hidrologice), locuri de muncă, unde din cauza lipsei de personal nu vor mai putea fi acreditate sau nu mai prezintă siguranţă; să "nu lase de izbelişte" aeroporturile regionale din România şi să menţină personalul specializat.
Sindicaliştii cer autorităţilor şi să-şi onoreze obligaţiile financiare asumate prin contracte, faţă de firmele private care lucrează la infrastructura feroviară şi/sau la infrastructura de metrou, aplicând un tratament egal firmelor româneşti care la acest moment sunt tratate mult mai prost comparativ cu firmele din străinătate şi să impună taxe şi impozite pentru bănci şi multinaţionale, comparabile cu cele din ţările de origine, să renunţe la desfiinţarea grupărilor mobile de jandarmi, la demilitarizarea lor şi a pompierilor, statuate conform NATO pentru militari şi poliţişti şi să aplice Legea 223/2015, aşa cum a fost promulgată, de la 1 ianuarie 2021.
