DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Discursul integral oferit de Serghei Lavrov la conferința privind relațiile dintre Rusia și UE

Instagram
Serghei Lavrov

Mulțumesc pentru invitația de a lua cuvântul la conferința dedicată situației existente între Rusia și Uniunea Europeană. Aș dori să mulțumesc Consiliului pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, care, împreună cu Ambasada Portugaliei și cu Reprezentanța UE la Moscova au depus mari eforturi în vederea organizării evenimentului de astăzi.

Pornim de la faptul că va fi o discuție sinceră, onestă, fără încercări de a ”băga sub covor” anumite fapte, deoarece este de mult timpul pentru o dezbatere serioasă pe tema indicată. Consider important faptul că această conferință se desfășoară cu implicarea potențialului diplomației științifice. Aș vrea să-i salut pe cei prezenți în regim online și offline – reprezentanți ai comunităților autohtone și străine de experți și politologi.

Sper că rezultatele discuției, care – subliniez – poate fi doar sinceră și onestă, vor permite să înțelegem actualul moment deloc simplu din punctul de vedere a ce se întâmplă între Rusia și Uniunea Europeană și vor deveni o completare utilă la eforturile diplomatice de corectare a situației create.

O situație care rămâne destul de îngrijorătoare. Continentul nostru european traversează o criză de încredere fără precedent. În Europa se trasează din nou linii de delimintare, care avanseză spre Est și se adâncesc precum tranșeele pe front. Perspectivele pentru o agendă unificatoare sunt deosebit de limitate. S-a devalorizat rolul organizațiilor europene – și am în vedere, în primul rând, OSCE și Consiliul Europei. Au fost ciopârțite mecanismele de colaborare structurată, contactele Uniunii Europene și ale NATO cu Federația Rusă.

Până de curând, am lucrat, împreună cu Uniunea Europeană, la ”Parteneriatul pentru modernizare”, am construit patru ”spații comune”. Pentru rezolvarea acestui obiectiv au fost emise numeroase inițiative rusești – de la încheierea unui Acord european de securitate până la crearea, pe viitor, a unui complex energetic unic. Încă din 2010 am fost pregătiți pentru înființarea Comitetului Rusia-UE pe probleme de politică externă și de securitate, dar atunci UE a renunțat la înțelegerea obținută la Mesenberg. Aceeași soartă a avut-o și acordul cadru, practic definitivat, de cooperare în domeniul gestionării crizelor. Am fost literalmente la un pas de a introduce regimul fără vize, chiar dacă partea UE îl pavoaza cu noi și noi condiții. Subliniez: aceste inițiative au existat cu mult înainte ca în Ucraina să aibă loc lovitura de stat, în urma căreia UE a decis să ia partea celor care au venit la putere pe cale ilegală.

În general, lista proiectelor comune cu potențial de a ”cimenta” la modul cel mai rezistent relațiile noastre nu se rezumă la ceea ce am menționat eu. Ni se spunea că ”totul este posibil, cu excepția unor instituții comune”. Instituții nu au fost, dar la fiecare jumătate de an se desfășurau summituri Rusia-UE și, o dată pe an, ședința comună a Guvernelor Rusiei și Uniunii Europene. Funcționau formatele Consiliului de parteneriat permament Rusia-UE și 17 dialoguri de profil – de la drepturile omului la energie și inovație. În 2013, comerțul reciproc atingea 417 miliarde de dolari. A fost un factor de amploare globală.

Acum, toată această arhitectură de colaborare pe mai multe niveluri reciproc folositoare a fost, delicat vorbind, ”înghețată” din inițiativa UE. Uniunea Europeană a decis să se ”îngrădească” de Rusia. În același timp, se multiplică afirmațiile cum că noi am fi cei care ”nu respectăm” UE, dorim să divizăm ”Europa unită” în favoarea unor relații bilaterale cu țări-membre ale Uniunii Europene. Subliniez, o dată în plus: dacă oricare dintre țările UE este interesată de contacte cu noi, nu le vom evita. Cei de la Bruxelles ar trebui să înțeleagă foarte bine acest lucru.

Acum, în privința țării noastre ”rodesc” sancțiui unilaterale, ilegale, lansate pe baza atribuirii arbitrare, după bunul plac al Uniunii Europene. În locul dialogului bazat pe fapte se preferă acuzații nefondate în spiritul ”highly likely”. Prezumția de nevinovăție a fost înlocuită, pur și simplu prin definiție, cu prezumția de vinovăție. Foarte recent, UE a anunțat că evenimentele din Republica Belarus nu se puteau întâmpla fără știrea Moscovei. Mentalitatea ”highly likely” continuă să fie aplicată în toate situațiile. Are loc o ingerință la vedere în treburile interne ale Rusiei și ale statelor aliate nouă. Probabil așa trebuie să arate ”ordinea bazată pe reguli”, pe care Occidentul vrea tot mai mult să se sprijine, îndepărtându-se de normele universale ale dreptului internațional.

De fapt, potrivit estimărilor noastre, întreaga politică a Uniunii Europene pe direcția rusă se învârte în jurul îndeplinirii, de către Moscova, a Acordurilor de la Minsk, care cer dialogul direct al Kievului cu Donețkul și cu Luganskul și pe care conducerea ucraineană le sabotează în mod fățiș, cu susținerea Bruxelles-ului. Amintesc că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat deschis că lui nu-i plac Acordurile de la Minsk, dar că ei vor ca înțelegerile să rămână în vigoare, pentru că, atâta timp cât ele funcționează, se păstrează și sancțiunile împotriva Federației Ruse. Adică, acum, Uniunea Europeană este, de fapt, de acord că unitatea Ucrainei, pacea în Donbass sunt sacrificate de Kiev de dragul menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei.

Nu ne scapă din atenție nici faptul că în formulările politice ale UE în privința Rusiei (și în declarațiile publice ale unor reprezentanți ai conducerii UE) se face tot mai auzită terminologia specifică vremurilor ”Războiului Rece”. În circuitul cotidian se introduc noțiuni care prin natura lor sunt incompatibile nu doar cu perspectiva unei bune vecinătăți, dar nici măcar cu relațiile normale. Voi enumera câțiva din acești termeni: ”un vechi dușman”, ”descurajare”, ”regim”, ”ripostă” și așa mai departe. În opinia noastră, toate acestea sunt lipsite de rațiune și contravin intereselor firești ale cetățenilor și mediului de afaceri ale Rusiei și ale țărilor UE.

Constat cu părere de rău că ”umbrela” americană a condus la pierderea independenței de către europeni și, pur și simplu, a simțului realității, a capacității de a evalua corect noile provocări și metodele optime de reacție la ele din punctul de vedere al intereselor fundamentale, proprii și general europene. De axioma indivizibilității securității ei preferă să nu-și mai amintească. Uimitoare este reacția pasivă a UE la distrugerea consecventă, din vina Statelor Unite, a regimurilor de control al armelor. Au fost lăsate fără atenție propunerile concrete, detaliate ale președintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind modul în care poate fi prevenită apariția, în Europa, a rachetelor terestre cu rază medie de acțiune, inclusiv – subliniez acest lucru în mod special (asta încearcă să acopere cu tuș) – convenirea mecanismului de verificare. Sunt propuneri absolut concrete, care includ vizite în regiunea Kaliningrad și, ca răspuns – vizite la bazele americane de apărare antirachetă din Polonia și România.

Pericolul situației actuale constă în faptul că percepția gravității ei este înecată în ”narațiuni” artificial create despre acțiunile răuvoitoare ale Moscovei, care nu au nimic în comun cu politica reală, cu intențiile statului rus și cu aspirațiile rușilor. Iar situația nu face decât să se agraveze prin faptul că această ”narațiune” devine acum fundament ideologic al construcției militare îndreptate împotriva țării noastre și care presupune apropiere militară între UE și NATO pe bază antirusă.

Sunt multe exemple, în acest sens, în zilele noastre. Ele sunt legate de modul în care UE, NATO se pregătesc pentru evenimente la cel mai înalt nivel, prevăzute pentru prima jumătate a lunii iunie. Spun toate acestea nu pentru a demonstra ceva cuiva, ci în speranța că vor fi trase niște învățăminte.

Aș vrea să cred că aceste tendințe sunt reversibile. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să ieșim din cercul vicios al înstrăinării reciproce. Să încercăm să vedem perspectiva, să ascultăm și auzim, să intrăm într-o discuție de fond, cu fapte în mână, în loc de repetarea manualelor de propagandă nefondate, de la an la an. Să realizăm responsabilitatea comună comună pentru viitorul continentului european. Să reînviem, pe această bază, cultura dialogului. Să manifestăm în comun o voință politică pentru cooperare bazată pe respectarea intereselor reciproce.

Noua realitate, policentrismul ordinii mondiale în formare ne va forța pe toți, mai devreme sau mai târziu, să ne întoarcem la problema naturii însăși a relațiilor dintre Rusia și UE. Dacă renunțăm la ”spații comune”, pe ce fundament se pot construi aceste relații în viitor? Cunoscutele ”principii ale lui Mogherini”, în mod clar, nu pot revendica un astfel de rol.

Știu că forțele și oamenii de bun simț din țările UE înțeleg acest lucru. Iar vizita de astăzi a ministrului afacerilor externe din Portugalia (țara care deține președinția UE) confirmă, în opinia mea, interesul pentru normalizarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și țara noastră. Salutăm acest lucru.

Retorica nu este capabilă să schimbe nici geografia, nici complementaritatea economiilor, nici bogăția contactelor dintre cetățeni. Întâlnirile noastre recente cu reprezentanți ai afacerilor europene indică interesul pentru investiții reciproce și implementarea unor proiecte comune mari. Rusia este, încă, al cincilea cel mai important partener comercial al UE chiar și după daunele cauzate de sancțiuni. La rândul său, UE rămâne, cumulativ, unul dintre principalii noștri parteneri comerciali și de investiții. Anul trecut, acesteia i-au revenit aproximativ 34% din comerțul rusesc (și s-a ridicat la 192 miliarde de dolari), ceea ce nu este comparabil cu nivelul din 2013. Imaginea este aproximativ aceeași pentru investițiile reciproce. De asemenea, o prezență foarte semnificativă în economiile celor două părți.

Suntem vecini. Rusia face parte din Europa Mare. Uniunea Europeană este un jucător major în spațiul european, dar nu este întreaga Europă, indiferent de modul în care unii dintre liderii țărilor UE jonglează cu acest cuvânt. Istoria comună mărturisește că nu a fost niciodată posibilă construirea unei arhitecturi solide de securitate pe continent, asigurarea dezvoltării lui pașnice și stabile fără participarea țării noastre sau în detrimentul acesteia. Acest lucru este recunoscut public de mulți politicieni.

Nu ne este foarte clar ce îi motivează pe cei care susțin că Rusia nu este interesată de dialog. Nu este adevarat. Am spus în repetate rânduri că suntem deschiși pentru interacțiuni constructive cu Uniunea Europeană – pe principiile egalității și ale respectului reciproc. Tocmai pe o bază atât de solidă, construim cu succes legături cu majoritatea covârșitoare a statelor planetei.

După cum a remarcat președintele rus Vladimir Putin, este necesar să abordăm în mod cinstit dialogul unul cu celălalt. Să scapăm de fobiile trecutului, să privim spre viitor. Aș dori să subliniez ceea ce a spus el despre dialog ”cinstit”, atunci când nu acuzațiile nefondate, dar faptele concrete întăresc îngrijorările reciproce care apar în mod regulat. Avem și noi întrebări pentru UE, dar acestea se bazează pe fapte concrete. Nu am primit, încă, niciun răspuns la aceste întrbări.

Indivizibilitatea securității, care a fost proclamată în unanimitate și în mod solemn de noi toți, de către toate țările din zona Euro-Atlantică, este incompatibilă cu încercările de a construi ”insule de stabilitate” fie în jurul NATO, fie în jurul UE. Pandemia este un memento trist pentru aceasta. La vechile puncte de tensiune se pot adăuga cele noi: reducerea post-pandemică a lanțurilor tehnologice, ecologizarea economiei, inclusiv introducerea unei taxe pe carbon, digitalizarea. Și aceasta se întâmplă în condițiile în care segmentul din economia globală nesupus unor sancțiuni scade constant.

În ciuda crizei actuale, există o serie de domenii în care interacțiunea noastră este extrem de necesară. Acestea sunt sănătatea, energia, știința și tehnologia și schimbările climatice, inclusiv întregul complex de probleme ale ”tranziției verzi”. Nu au dispărut în niciu caz provocările și amenințările transfrontaliere comune – terorismul internațional, traficul de droguri, criminalitatea cibernetică. Este nevoie de o lucrare comună, în continuare, asupra unei game întregi de probleme internaționale (soluționarea problemelor în Orientul Mijlociu, ”dosarul nuclear” iranian, stabilitatea strategică). Pe ordinea de zi se află și unificarea eforturilor în interesul combaterii pandemiei de coronavirus.

Într-o lume globală și multipolară, schemele de interacțiune bazate pe principiul ”lider-subordonat” nu mai funcționează. Figurat vorbind, în sens politic, nu există nici un ”glob NATO”, nici un ”glob UE”. Țările au libertatea de a alege, inclusiv cea a modelelor de dezvoltare și participare la proiecte de integrare. Aceasta este realitatea.

Își consolidează legăturile externe Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA). Aceasta s-a afirmat și progresează. Trebuie incetată practica de a-i pune pe vecinii noștri comuni, inclusiv membrii CSI și ale OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – n.r.), în poziția unei alegeri artificiale. Trebuie respectate obligațiile lor în cadrul organizațiilor în care sunt membri.

Se extinde cooperarea în cadrul SCO (Organizația pentru Cooperare de la Shanghai – n.r.). La rândul lor, colegii noștri chinezi implementează cu succes Inițiativa ”O centură, un Drum”.

Este evident faptul că, astăzi, sunt necesare nu linii noi de separare, ci o căutare comună a unor puncte de sprijin și a unor pârghii suplimentare de creștere care ar asigura refacerea de după recesiunea cauzată de COVID-19. Locomotiva unei astfel de lucrări ar putea fi unirea potențialului proceselor de integrare din Eurasia. Această filozofie stă la baza inițiativei președintelui Vladimir Putin cu privire la formarea Marelui Parteneriat Euroasiatic, deschis tuturor țărilor și asociațiilor de pe continentul nostru. Suntem convinși că implementarea sistematică a acesteia nu va face decât să consolideze interconectarea economică și de transport, să crească competitivitatea tuturor participanților și să constituie o rezervă solidă în construirea unui spațiu de pace, securitate și stabilitate pe un vast teritoriu, de la Lisabona la Vladivostok.

Propunem să cântărim serios ce avantaje ar putea aduce pentru colegii noștri participarea la un asemenea nou model principial de cooperare, care implică sinergia strategiilor naționale de dezvoltare și a inițiativelor economice multilaterale, cea mai eficientă utilizare a avantajelor comparative de a ne găsi noi toți pe continentul Eurasiatic, care este locomotiva creșterii economice mondiale. Am putea începe cu un lucru mai mic, de exemplu, stabilind o interacțiune durabilă dintre UCEA și UE, la care îi chemăm de mult timp pe partenerii noștri europeni. Știm că ambasadorul UE în Rusia, M. Ederer, abordează, de asemenea, acest subiect în contactele sale de la Moscova. Până în prezent, au fost stabilite contacte profesionale, tehnice, cu privire la reglementare și o serie de alte aspecte între comisii, dar credem că a sosit momentul pentru contactele politice.

Stimați colegi,

Realitățile de astăzi sunt incompatibile cu logica hegemonismului și a dominației, cu încercări de a recrea ”cordoanele sanitare” și ”cortinele de fier”. Repet: știm că sunt mulți, în Europa, cei care conștiențizează contraproductivitatea politicii de confruntare la adresa țării noastre. Sperăm că bunul simț va prevala în cele din urmă și vom putea începe să elaborăm un nou model echilibrat de relații, bazat pe principiile dreptului internațional. Rusia este invariabil deschisă la o astfel de interacțiune egală și, subliniez încă o dată, cinstită.

Aceasta nu înseamnă că vom lăsa fără răspuns noi pași neprietenoși, încercările de a vorbi de pe poziții de forță și interferența în treburile interne. Astfel de pași se pregătesc. Despre asta se vorbește deschis. Dar răspunsul va urma, cu siguranță. Permiteți-mi să subliniez în mod special că inițiatorii unei astfel de politici vicioase (și nu vom fi niciodată asemenea inițiatori) ar trebui să se gândească dacă această linie corespunde intereselor europenilor?

Rezumând, vreau să spun că ne aflăm într-un stadiu foarte dificil și contradictoriu în transformarea lumii și a relațiilor internaționale. Pentru europeni, toate acestea impun cu acuitate sarcina de a ieși din fosta ”zonă de confort” și de a-și defini propriile interese strategice, inclusiv conștientizarea avantajelor competitive naturale de a aparține continentului Eurasiatic, aflat în dezvoltarea vertiginoasă. Dacă Europa va face acest lucru, va fi posibil să începem să trecem de la actuala ”coexistență conflictuală” la una competitivă, dar lipsită de conflicte. Și după aceasta, poate, la ceva mai important.

Sunt convins că reprezentanții cercurilor de experți și a celor academice care participă la conferința de astăzi ar putea contribui semnificativ la definirea algoritmilor pentru relațiile viitoare dintre țara noastră și Uniunea Europeană. Reputația și credibilitatea dumneavoastră sunt bine cunoscute. Capacitatea de a ”privi dincolo de orizont” este, sper, un lucru pe deplin real, pe care noi îl așteptăm de la discuția de astăzi. Aș dori să vă doresc o muncă de succes.

Mulțumesc.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.