Premium
Cel mai bun program de ţară pe care îl are România este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României. El a subliniat că opiniile sunt personale şi nu implică în niciun fel poziţia oficială a BNR, relatează Agerpres.
"La ce putem în mod realist spera vizavi de programul de ţară? Cel mai bun program de ţară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place (...) ăla este, ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm”, a spus Lazea.
El a subliniat că, un plan sau o strategie de ţară, trebuie să îndeplinească unele criterii, printre care:
- Să aibă în vedere toţi cei trei factori care contribuie la PIB-ul potenţial, respectiv capital, forţă de muncă, productivitate
- Să fie bugetate corespunzător toate măsurile cuprinse în acea strategie
- Să nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal şi monetar odată cu implementarea măsurilo
- Să presupună o îmbinare a celor trei politici: fiscală, monetară, de reforme structurale
- "Să depăşească orizontul termenului scurt, mergând spre termen mediu şi lung - şi să implice un efort coordonat al tuturor ministerelor şi agenţiilor statului, cu iniţiativele sectorului privat"
Cauzele eșecului
Totodată, Valentin Lazea a făcut referire la "cauzele evidente pentru care au eşuat programele de ţară elaborate până în prezent.
"De ce au eşuat, cel puţin cele pe care le ştiu eu, programele de ţară elaborate de autorităţile române? Prima este cea pe care aţi spus-o deja, măsuri nebugetate. De fapt, în 2016, Banca Mondială a descoperit 365 de programe elaborate de autorităţile române, zăcând prin diverse sertare, din care circa două treimi nu aveau prevăzut niciun buget. Deci, aşa se fac la noi planurile de ţară. Dar, există şi cealaltă treime, o sută şi ceva de programe, care aveau buget.
Un al doilea motiv este contextul electoral cvasi-permanent. Dau exemplul strategiei acesteia, România competitivă, elaborat în anul 2016, sub egida Guvernului şi Academiei Române, deci nu era făcută de un grup de oameni binevoitori sau aşa mai departe, sub egida Guvernului şi Academiei Române, cu măsuri clar identificate şi bugetate, dar rapid abandonată din cauza contextului electoral al acelui an", a mai spus Lazea.
Referindu-se la al treilea motiv, oficialul BNR a menţionat "desconsiderarea stimulentelor non-materiale".
"Deci, dacă un proiect nu vine cu punguţa de bani ataşată în spatele lui, nu este interesant. Nimeni nu se gândeşte că, făcându-şi treaba bine şi nu pentru bani, face o economie de timp şi de nervi pentru sine şi pentru toţi concetăţenii săi. (...) Şi, al patrulea motiv, viziunea prevalentă pe termen scurt şi foarte scurt, în sensul că, întotdeauna, dintr-un plan de ţară se iau şi se execută primele măsurile cele mai uşoare şi cele mai populare şi cele mai uşor de făcut - 'cherry picking', cum zic englezii, deci culegi cireşele care stau cel mai aproape de pământ, iar cele mai grele şi mai cu efect pe termen lung sunt lăsate pentru mai târziu", a subliniat Lazea.
