Premium
Prin programul România Eficientă, derulat de Energy Policy Group și susținut de OMV Petrom, s-a realizat reabilitarea energetică a unor instituții de învățământ cu importanță pentru comunitățile respective. Este vorba despre Corpul C10 al Liceului Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești, Școala Gimnazială Liliești din Băicoi (județul Prahova) și Grădinița „Zig-Zag” din Ovidiu (județul Constanța), în acest caz lucrările fiind în plină desfășurare. Reabilitarea energetică a fost realizată la cele mai noi standarde europene, ceea ce va duce la un mediu mai sănătos pentru copii și cadrele didactice, dar și la scăderea facturilor, ceea ce va permite direcționarea fondurilor către alte priorități ale procesului de învățământ.
Investițiile au fost importante, spre exemplu lucrările necesare Grădiniței „Zig-Zag” din Ovidiu având un cost de circa 1,6 milioane de euro. Domnul Radu Dudău, Directorul Energy Policy Group, a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări privitoare la acest proiect exemplar pentru ceea ce înseamnă renovările de școli în România.
1. Susțineți și încurajați prin programul România Eficientă ca renovarea energetică aprofundată a școlilor să devină o prioritate națională. Ați creat deja câteva modele în acest sens. De ce, care sunt argumentele?
Radu Dudău: România Eficientă este un program derulat de Energy Policy Group cu susținerea, în primul rând, a companiei OMV Petrom, dar și a altor firme private din sectorul energiei. Școlile sunt clădiri cu eficiență energetică scăzută în România, adică au pierderi energetice mari. Avem câteva mii de școli în țară care per total sunt încă într-o stare necorespunzătoare din punctul de vedere al eficienței.
Fiind spații cu mulți utilizatori pe metrul pătrat, cu mulți, prezintă o serie de provocări specifice – cum ar fi calitatea aerului, calitatea luminii care, pe parcursul unei zile de program de învățământ, se reflectă în starea de concentrare și chiar gradul de oboseală al copiilor.
Prin urmare, renovarea aprofundată pe care noi o facem în România Eficientă este la standarde nZEB - cum se numește acest set de cerințe de renovare - Nearly Zero Energy Buildings, adică clădiri cu consum energetic aproape zero, o creștere a performanței energetice. Prin urmare, clădirea are pierderi energetice mult reduse, calculate pe metrul pătrat. Dar, mai important din punct de vedere practic înseamnă îmbunătățirea condițiilor pentru elevi și profesori.
Noi venim cu sisteme de iluminat extrem de performante, deci calitatea luminii este mult îmbunătățită și asta înseamnă nu doar becuri mai economice, ci înseamnă o lumină de intensitate potrivită, de culoare potrivită. La „Liceul Elie Radu”, din Ploiești, am venit chiar cu un sistem extrem de avansat tehnologic, care se auto-reglează pe parcursul zilei.
Vedem cum, prin programul România Eficientă, clădiri vechi cu pierderi energetice foarte ridicate sunt transformate în clădiri cu un consum de energie aproape zero. Puteți să ne explicați care sunt principalele investiții, principalele modificări care trebuie aduse în aceste clădiri ca să se ajungă la această performanță?
Radu Dudău: Pe de o parte, pe tot ce înseamnă intervenție pentru creșterea performanței energetice, vorbim de termoizolare, de schimbarea ferestrelor, de înlocuirea cu ferestre avansate, de sisteme performante, moderne. Este un fel de semnătură a intervențiilor în România Eficientă cu lamelele exterioare, reglabile, care asigură o protecție față de radiația solară pe latura expusă în timpul zilei.
Deci acestea sunt investiții care modifică foarte mult necesarul de consum energetic. După aceea, înlocuim centrala termică, venim cu pompe de căldură, acolo unde nu există sisteme centralizate de încălzire.
În cazul școlii din Ploiești există un sistem municipal și atunci, conform legislației, menținem branșamentul respectiv. Am venit cu sistem de panouri fotovoltaice pe terasa clădirii și o serie de alte elemente auxiliare necesare, inclusiv reabilitarea instalațiilor.
Sunt integrate o serie de elemente noi, de asemenea, care nu existau anterior, și anume sistem integrat de ventilație cu recuperare de căldură. Acesta devine necesar pentru a menține, pentru a exploata corect ferestrele și a nu avea pierderi prin deschiderea și închiderea repetată a ferestrelor. Și ce obținem? Obținem un aer interior de o calitate net superioară, ai cărui parametri sunt monitorizați.
Aceasta pentru că există senzori ce determină concentrația de dioxid de carbon, dar și de alți poluanți. Și, subliniez din nou, dacă ne uităm nu numai la aspectul clădirii, ci și la calitatea aerului, la calitatea luminii, la modalitatea în care reglăm întotdeauna temperatura interioară, creăm un habitat net superior și mult mai agreabil pentru toți utilizatorii.
În contextul schimbărilor climatice, trebuie pus un mai mare accent pe astfel de investiții, cum sunt școlile? Cât de mult contribuie investițiile în eficientizarea energetică, la adaptarea la aceste schimbări climatice?
Radu Dudău: Pentru România și alte țări din Europa de Est mai ales, sectorul clădirilor este cel mai îndărătnic în privința reducerilor de emisii. Avem un sector de clădiri, un fond de clădiri în România cu un grad scăzut de eficiență energetică. Ar trebui să fie o prioritate națională. O provocare este că necesarul de finanțare în mod obiectiv este ridicat si atunci avem un bun motiv ca, în țară la noi, să prioritizăm clădirile publice, dar mai cu seamă școlile. Prin urmare, școlile ar trebui favorizate, iar prin PNRR sunt într-adevăr favorizate. Această tendință trebuie cu siguranță menținută în continuare, poate și prin anumite intervenții de facilitare. Școlile ar trebui, fără discuție, să aibă întâietate.
În general, la nivel public, se pune mai puțin accent pe corelația dintre calitatea mediului interior și starea de sănătate a copiilor. Sunt simptome care sunt cauzate tocmai de această calitate slabă a mediului interior.
Radu Dudău: Există studii științifice care arată clar corelația cu anumite, să spunem, afecțiuni de sănătate publică. Dar, chiar dacă nu ajungem în acest registru, calitatea mediului are impact asupra nivelului de concentrare optim al elevului, asupra gradului de oboseală. Mai ales în timpul iernii, ținem ferestrele închise pentru a păstra căldura înăuntru. Dacă după câteva ore intrăm într-o sală de clasă, ne izbește, în primul rând, calitatea aerului. Și în această situație trebuie să ne gândim atât la elevi, cât și la profesorii care au o carieră de mulți ani de zile în aceste condiții, sănătatea lor fiind de asemenea afectată.
Cum au fost selectate aceste unități de învățământ? Pe ce criterii?
Radu Dudău: Chiar la începutul programului, în faza conceptuală, am agreat cu sponsorul principal al proiectului că ne vom uita după locații care să aibă, pe de o parte, o componentă socială justificabilă. Dar nu numai la asta.
Ne-am uitat la zone unde există o dinamică școlară stabilă sau chiar în creștere, adică a numărului de elevi, pentru că nu am dorit să identificăm sau să selectăm o locație unde comunitatea se depopulează și, în scurt timp, investiția să nu mai fie relevantă. Și am ajuns la o distribuire la nivel național, în mai multe județe ale țării. O anumită sincopă în desfășurarea programului în pandemie, care a dus și la o anumită întârziere în finanțarea unor obiective, a cauzat o anumită redefinire a obiectivelor noastre.
De exemplu: putem spune deschis că la Ovidiu inițial urma să abordăm o școală, un liceu. S-a produs o întârziere. A venit între timp un program național finanțat cu fonduri europene, PNRR, care a permis primarilor să acceadă la finanțare prin acest fond, prin acest proiect național pentru renovarea școlilor. Și atunci noi am fost de acord să punem la dispoziție documentația realizată în România Eficientă pentru ca și Primăria din Ovidiu să acceseze banii respectivi.
S-a întâmplat și în alte localități și am fost, de asemenea, încântați să preluăm un alt obiectiv, care era clar că e extrem de prețios, reprezentând o prioritate pentru comunitatea locală. Adică, într-un fel, școala, liceul respectiv aveau un impact mai mare din punct de vedere numeric al numărului de elevi, dar am sesizat imediat că acea comunitate avea o nevoie mai mare să abordăm grădinița. Deci am putut avea această flexibilitate, astfel încât să ajungem la un obiectiv care este atât conform criteriilor noastre din programul România Eficientă, cât și o prioritate la nivel local.
În concluzie, domnul Radu Dudău a subliniat importanța puterii exemplului:
„la sfârșitul anului 2020, în spațiul public s-a lansat așa, pe nepusă masă, ideea că din 2021 devin obligatorii cerințele nZEB. Și asta a produs stupoare, pentru că nimeni pe piață nu auzise, nu știa ce înseamnă și normele au întârziat. Noi am venit practic să oferim un exemplu.
Din 2030, conform legislației europene, va intra în vigoare un standard, niște cerințe mult mai exigente, care se cheamă ZEB – zero energy buildings – toată energia produsă într-o clădire trebuie să fie regenerabilă. Tot consumul de energie primară trebuie redus aproape la zero. Din nou, se pune problema ca noi, toate părțile implicate, dezvoltatori, constructori, autorități, să știm exact despre ce vorbim.
Prin urmare, ne vom asuma în continuare acest rol, de a oferi proiecte cu caracter demonstrativ, de a pune la dispoziția autorităților locale interesate chiar proiecte cu titlu de exemplu, ca să fie cunoscut. Este un rol important pe care ni l asumăm și vrem să îl continuăm în următoarele renovări.
Pentru că suntem conștienți că exemplul bun este important nu doar pentru cei din administrație, ci mai ales pentru copiii, care au de timpuriu un model de „așa da”, de schimbare în bine, care să le dea încredere în comunitate și în țară. ”
