Premierul ucrainean, Denis Şmihal, a declarat că contraofensiva Ucrainei ar putea fi lansată în vară. În timp ce nu există o presiune explicită din partea Occidentului pentru accelerarea acesteia, presiunea vine din partea ucrainenilor. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de joi, 13 aprilie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 13 aprilie, ora 23.21: Ministrul german al apărării condamnă afirmația 'nefericită' a lui Emmanuel Macron despre a nu fi 'vasalul' SUA
UPDATE 13 aprilie, ora 23.12: Criza cerealelor - Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România, scrisoare deschisă către Petre Daea: Ce acuzații îi aduc ministrului
UPDATE 13 aprilie, 23.01: Bogdan Aurescu: Nici Ucraina, nici Republica Moldova nu sunt singure
UPDATE 13 aprilie, ora 22.45: Marine Le Pen afirmă că participarea NATO la conflictul din Ucraina va însemna începutul celui de-al treilea război mondial
Liderul fracțiunii partidului francez "Reunirea Națională" (RN - Rassemblement National), Marine Le Pen, a declarat că Ucraina nu poate învinge Rusia fără NATO, informează publicația "El Pais", potrivit Gazeta, relatează Rador.
Aceasta a subliniat că, dacă Kievul va câștiga conflictul cu Rusia, aceasta va însemna că "NATO a intrat în război". "Sunt convinsă că Ucraina, fără capacitățile NATO, nu va putea învinge Rusia militar" - a spus Le Pen, subliniind că acest lucru ar însemna izbucnirea unui al treilea război mondial. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările Alianței Nord-Atlantice, a cerut împiedicarea unei ciocniri directe între Rusia și NATO.
UPDATE 13 aprilie, ora 22.23: Premierul Poloniei extinde scenariul: 'Înfrângerea Ucrainei ar putea încuraja China să atace Taiwanul'
UPDATE 13 aprilie, ora 21.51: FOTO-VIDEO Momentul în care FBI îl arestează pe omul din spatele Pentagon Leaks
UPDATE 13 aprilie, ora 21.41: PentagonLeaks: Americanii l-au spionat pe șeful ONU
UPDATE 13 aprilie, ora 21.31: Concluzia unui analist politic despre războiul din Ucraina: ‘Toți cei implicați în această nenorocire au de câștigat!’
UPDATE 13 aprilie, ora 21.11: Rusia lansează rachete lângă două țări NATO: intimidare indirectă din partea Moscovei
UPDATE 13 aprilie, ora 21.22: Apar primele imagini cu tânărul suspect că a scurs documentele de la Pentagon
UPDATE 13 aprilie, ora 20.15: Doi apropiaţi ai lui Navalnîi în exil, Volkov şi Jdanov, vizaţi de FSB în ancheta asasinării bloggerului militar rus
Lideri în exil ai organizaţiei opozantului rus încarcerat Aleksei Navelnîi sunt arătaţi joi cu degetul de către Serviciul rus de Securitate (FSB), în cadrul anchetei cu privire la atentatul cu bombă în care a fost asasinat bloggerul militar Maksim Fomin, un fost susţinător aprig al Războiului rus în Ucraina, relatează AFP, informează News.ro.
O tânără, Daria Trepova, în vârstă de 26 de ani, prezentată drept o simpatizantă a mişcării anti-Kremlin a lui Navalnîi, este acuzată de aducerea unei bombe, ascunsă într-un bust al bloggerului, care i-ar fi fost trimisă, acuză FSB într-un comunicat, de către un agent al serviciilor secrete ucrainene, Iuri Denisov, care a părăsit Rusia după asasinat.
FSB repetă teza evocată în ziua atentatului - potrivit căreia asasinatul a fost organizat de către Ucraina în cooperare cu opoziţia rusă - şi numeşte apropiaţi ai opozantului încarcerat, şi anume pe Leonid Volkov şi Ivan Jdanov.
FSB nu îi acuză în mod direct, în comunicat, pe Volkov şi Jdanov de faptul că sunt implicaţi în asasinat, însă sugerează că l-ar fi putut inspira sau îndemna la comiterea acestuia.
FSB subliniază că cei doi, care se află în exil, sunt vizaţi în anchete cu privire la ”apel la terorim”, deoarece după lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia ei au ”îndemnat nu doar o dată la activităţi subversive în Rusia”.
FSB relevă că tânăra acuzată de asasinarea bloggerului Maksim Fomin, alias Vladlen Tatarskii, este apărată de către avocatul Dannil Berman, care i-a reprezentat pe mulţi critici ai lui Vladimir Putin şi pe jurnalistul american încarcerat, pe care-l acuză de spionaj, Evan Gershkovich. ”Ei vor (să-l acuze de) terorism pe Navalnîi, pentru ca să fie condamnat la o pedeapsă şi mai mare”, a reacţionat pe Telegram Fondul Luptei împotriva Corupţiei (FBK), interzis în Rusia.
Opozantul respinge acuzaţiile FSB şi apreciază că, în realitate, serviciile ruse însele au organizat asasinatul bloggerului.
Ivan Jdanov dă asigurări, în schimb, că este ”un inamic al regimului” rus şi îi califică pe ”Putin şi banda sa (...) (drept) asasini, bandiţi, terorişti şi fascişti”.”Voi face totul ca regimul să se prăbuşească cât mai rapid”, scrie el.
Aleksei Navalnîi - oaia neagră a autorităţilor ruse, din cauza anchetelor cu privire la corupţia elitelor ruseşti - a fost încarcerat la începutul lui 2021, la întoarcerea în Rusia, după ce a fost îngrijit în Germania în urma unei otrăviri cu noviciok, de care acuză Kremlinul şi FSB. El a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu privire la escrocherie, un dosar considerat larg drept motivat politic.
UPDATE 13 aprilie, ora 20.11: Germania permite Poloniei să exporte avioane de luptă vechi MiG-29 în Ucraina
Germania a aprobat cererea Poloniei de a exporta cinci avioane de vânătoare vechi MiG-29 pentru a consolida puterea aeriană a Ucrainei împotriva invaziei rusești, a anunțat joi Ministerul german al Apărării, citat de Reuters, informează Mediafax.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că cererea a sosit joi și că aprobarea în aceeași zi a Berlinului a arătat că se poate conta pe Germania.
Ministerul polonez al apărării nu a făcut comentarii cu privire la avioanele de vânătoare vechi MiG-29.
Germania a moștenit 24 de avioane MiG-29 de la RDG-ul est-german în timpul reunificării din 1990. La acea vreme, avioanele erau considerate printre cele mai avansate avioane de luptă din lume.
În 2004, Berlinul a cedat 22 dintre avioane Poloniei. Dintre cele două avioane rămase, unul a fost distrus într-un accident, iar unul este expus la un muzeu.
Polonia are nevoie de consimțământul Berlinului pentru a trimite avioanele rămase către o țară terță.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în timpul unei vizite la Varșovia, săptămâna trecută, că Polonia va ajuta la formarea unei coaliții a puterilor occidentale pentru a furniza avioane de război Kievului.
Ucraina, care speră să lanseze o contraofensivă în următoarele săptămâni sau luni, dorește să obțină avioane de luptă pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene.
Până acum, țările occidentale au fost reticente în a trimite Kievului avioane de luptă avansate, precum F-16, dar unele țări au intervenit pentru a trimite avioane vechi MiG-29 pe care Ucraina le folosește deja.
UPDATE 13 aprilie, ora 20.10: PentagonLeaks: Militarul american suspectat că a scurs documentele a fost identificat (surse)
Militarul american suspectat că a publicat pe un grup de socializare online documente clasificate a fost identificat şi va fi arestat, afirmă surse citate de cotidianul The New York Times şi de agenţia Reuters.
UPDATE 13 aprilie, ora 20.00: Comisar UE: Uniunea Europeană va lansa un al 11-lea val de sancţiuni împotriva Rusiei
Uniunea Europeană va lansa un al 11-lea val de sancţiuni împotriva Rusiei şi va încerca să combată eforturile de eludare a sancţiunilor economice introduse în urma invaziei acesteia în Ucraina, a declarat joi un înalt oficial al UE pentru CNBC, informează News.ro. ”Europa a lansat 10 pachete de sancţiuni. Vom avea un alt pachet”, a declarat Mairead McGuinness, comisarul UE pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, pentru CNBC, la reuniunea de primăvară a Fondului Monetar Internaţional de la Washington.
Ţările UE au purtat discuţii în ultimele săptămâni cu privire la elaborarea unei noi runde de sancţiuni împotriva Rusiei, iar McGuinness a confirmat că un al 11-lea pachet de măsuri este pe cale să fie impus.
”Informaţia noastră este că sancţiunile funcţionează şi vom face mai mult, dar trebuie să ne uităm la implementarea completă. Rusia este lipsit[ atât de finanţare, cât şi de tehnologiile pentru a-şi reinventa maşina de război şi au probleme pe câmpul de luptă. Trebuie să ne asigurăm că nu găsesc modalităţi de a evita sancţiunile noastre şi subliniez în mod repetat că, cu cât sancţiunile noastre sunt mai profunde, cu atât sunt mai puternice, cu atât Rusia va căuta mai mult aceste modalităţi, indiferent dacă este vorba de alte ţări sau de conturi bancare diferite”, a spus McGuinness.
McGuinness a arătat că, pe lângă alte sancţiuni împotriva Moscovei, Bruxelles-ul va încerca să se asigure că sancţiunile sunt implementate ”eficient”, astfel încât să devină mai greu pentru persoane şi entităţi să le eludeze. ”Trebuie să ne asigurăm că nu găsesc modalităţi de a evita sancţiunile noastre. Spun în mod repetat că, cu cât sancţiunile noastre sunt mai profunde, cu atât sunt mai puternice”, a spus McGuinness. Ea a adăugat: ”Nu subestimaţi eforturile pe care Rusia le va face împreună cu prietenii săi la nivel global pentru a ocoli sancţiunile noastre – afectează economia rusă, afectează maşina de război rusă”.
McGuinness a fost întrebată, de asemenea, dacă UE va încerca să sancţioneze ţările care ajută Rusia să evite sancţiunile cu noi legislaţii.
Departamentul pentru Trezorerie al SUA a publicat anul trecut o listă cu ţările care ajută Rusia să eludeze sancţiunile, printre care Armenia, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.
McGuinness a spus că blocul s-a concentrat în schimb pe vizarea persoanelor şi entităţilor. ”Ne schimbăm legislaţia pentru a ne uita la persoanele care sunt implicate în intervenţia pe sancţiuni. Cu siguranţă, când vine vorba de persoane sau entităţi care încalcă legea, atunci am lua măsuri”, a spus McGuinness.”
Unele ţări, printre care Estonia şi Franţa, au cerut UE să sancţioneze oligarhii moldoveni şi georgieni care se presupune că lucrează pentru a ajuta Rusia să destabilizaze Ucraina. McGuinness a spus că UE lucrează cu SUA, Regatul Unit, Canada şi Japonia, printre alţi aliaţi, pentru a se asigura că sancţiunile împotriva Rusiei sunt puse în aplicare în mod eficient şi pentru a colecta informaţii despre încercările ţării de a se sustrage de la sancţiuni.
UPDATE 13 aprilie, ora 19.30: Rusia le promite oficialilor de la București: 'Marea Neagră nu va fi niciodată o mare NATO!'
Rusia a răspuns joi Ucrainei că Marea Neagră, unde are staţionată o flotă navală, nu va fi niciodată marea NATO, după ce un înalt oficial de la Kiev a folosit acest termen în denunţarea politicilor imperialiste ale Rusiei.
UPDATE 13 aprilie, ora 18.45: UE a adăugat "PMC Wagner" și RIA FAN pe lista neagră
Uniunea Europeană a extins lista neagră a persoanelor fizice și juridice din Rusia prin adăugarea companiei militare private "PMC Wagner" și a agenției ruse pentru informații internaționale "Agenția Federală de Știri RIA" (RIA FAN), se precizează în "Jurnalul Oficial al UE", care a publicat, joi, actele normative în acest sens, relatează Rador.
"Consiliul consideră că cele două persoane juridice ar trebui adăugate pe lista persoanelor fizice și juridice, a organizațiilor și organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive' - notează Jurnalul Oficial al UE. După cum se precizează în document, companiile "PMC Wagner" și RIA FAN "sunt responsabile pentru sprijinirea materială a acțiunilor, care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei". Uniunea Europeană a instituit până acum 10 pachete de sancțiuni economice și individuale împotriva Moscovei. Acestea se aplică împotriva a 1.500 de persoane fizice și a 207 persoane juridice.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.55: Forţele Navale Române anunță că obiectul găsit în Marea Neagră este o mină
Forţele Navale Române au confirmat joi că obiectul găsit de pescador în Marea Neagră este o mină, precizând că aceasta face parte din barajul istoric de mine. Intervenţia specialiştilor este în plină desfăşurare. Pescadorul respectiv se află în Marea Neagră, la trei, patru mile travers de zona Midia.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.49: VIDEO Șeful mercenarilor Wagner a văzut filmarea cu decapitarea soldatului și își apără camarazii: 'Nu corespunde realităţii!'
Parchetul rus anunţă joi că a început examinarea unei înregistrări video în care un bărbat rusofon, în uniformă, decapitează cu cuţitul o persoană care pare să fie un prizonier ucrainean de război.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.45: Doi morţi ca urmare a atacurilor rusești împotriva regiunii Herson din Ucraina
Artileria și atacurile aeriene ruseşti au provocat moartea, joi, a doi civili și rănirea altor doi în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul local, informează Reuters, transmite Rador.
"Armata Federației Ruse a lovit Zmiivka din regiunea Herson cu bombe aeriene ghidate, a lovit o școală și o persoană a fost ucisă, iar alta a fost rănită", a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin, într-o emisiune de televiziune. Un alt bărbat a fost ucis după ce un obuz a căzut într-un parc din orașul Herson și o altă persoană a fost rănită într-un sat din altă parte a regiunii, a spus el. Trupele ucrainene au recucerit Herson în noiembrie anul trecut, după aproape opt luni de ocupație rusă. Zona este acum bombardată aproape constant de forțele ruse care sunt amplasate pe malul opus al fluviului Nipru.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.47: Securitatea lanțurilor de aprovizionare nu ar trebui să ducă la un nou Război Rece, a avertizat Kristalina Georgieva
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat joi factorii de decizie cu privire la pericolul unui nou Război Rece, în condiţiile în care aceștia acţionează pentru a-și face lanțurile de aprovizionare industriale mai sigure, iar tensiunile geopolitice dintre marile puteri se amplifică, informează Reuters, transmite Rador. "Întrebarea este, putem fi mai hotărâți să sporim securitatea aprovizionării, dar să nu împingem lumea atât de departe încât să ne aflăm într-un al doilea război rece?" a spus dna Georgieva într-o conferință de presă, la reuniunile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale. "Cred că este posibil". (REUTERS
UPDATE 13 aprilie, ora 17.44: Polonia compară momentul de la Bucea cu cel de la Katyn
Preşedintele polonez Andrzej Duda a comparat joi abuzurile comise de forţele ruse la Bucea în cursul invaziei în Ucraina cu masacrul de la Katyn, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la descoperirea uciderii a mii de ofiţeri polonezi comise de sovietici în perioada lui Stalin, relatează AFP, informează Agerpres.
În urmă cu 80 de ani, naziştii au descoperit în pădurea de la Katyn, situată în regiunea Smolensk, în Rusia, corpurile a mii de ofiţeri polonezi executaţi de poliţia politică sovietică (NKVD) în 1940, masacru pe care Kremlinul a refuzat să-l recunoască până în anii 1990.
"Este unul dintre episoadele cele mai tragice ale istoriei noastre, aruncând o umbră teribilă asupra relaţiilor ruso-poloneze", a afirmat preşedintele Duda, după ce a depus o jerbă de flori în memoria victimelor masacrului de la Katyn la Varşovia.
"Astăzi privim cu oroare... toate rapoartele, înregistrările video şi fotografiile provenind de la Bucea şi din alte locuri în Ucraina ocupate de ruşi, unde oamenii au fost asasinaţi în acelaşi fel ca la Katyn", a adăugat el.
Procurorii Kievului afirmă că forţele ruse au ucis circa 1.400 de civili în sectorul Bucea, la nord de Kiev, unde corpurile celor ucişi au fost descoperite după retragerea trupelor ruse la sfârşitul lunii martie 2022.
Bucea a devenit de atunci simbolul crimelor de război comise de armata rusă de la începutul invaziei în Ucraina în februarie 2022.
"Autorii crimelor comise de ruşi în Ucraina în cursul anului care s-a scurs trebuie să fie traşi la răspundere pentru ca astfel de crime precum masacrul de la Katyn, ca şi crimele comise în prezent de ruşi în Ucraina să nu se mai producă niciodată", a declarat preşedintele polonez.
Masacrul de la Katyn este asociat unei alte tragedii, accidentul avionului la bordul căruia se afla preşedintele polonez Lech Kaczynski în timpul unei tentative aterizare pe aeroportul militar din Smolensk în 2010.
Delegaţia poloneză, din care în afară de şeful statului mai făceau parte numeroşi responsabili, urma să asiste la Katyn la o ceremonie de comemorare a masacrului. Toţi cei 96 de pasageri ai aparatului au pierit atunci.
Cauza accidentul a făcut obiectul unor controverse care a divizat Polonia, cercurile de dreapta poloneze evocând teza unui atentat, respinsă ca teorie a complotului de restul societăţii.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.42: Ucraina mulţumeşte României şi Republicii Moldova
Ucraina mulţumeşte României şi Republicii Moldova pentru sprijinul şi solidaritatea lor în lupta sa împotriva agresiunii Rusiei, a declarat, joi, la Bucureşti, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, după Trilaterala România - Ucraina - Republica Moldova, dedicată problemelor de securitate, informează Agerpres.
La rândul nostru - a spus Reznikov - suntem gata să împărtăşim experienţe practice în respingerea unor astfel de agresiuni şi să le facem recomandări partenerilor noştri în ceea ce priveşte îmbunătăţirea apărării când vine vorba de agresiuni din partea Rusiei.
Ucraina, Moldova şi România nu numai că au graniţe comune şi o istorie comună, dar ce este şi mai important este că avem şi o viziune comună a politicii noastre externe, în cadrul familiei democrate europene şi conform valorilor europene. De asemenea, avem şi ameninţări comune, cum ar fi războiul hibrid al Rusiei împotriva Moldovei şi războiul împotriva Ucrainei, care ameninţă toate ţările de la Marea Neagră, a declarat oficialul ucrainean.
În opinia sa, cele trei ţări au în faţă o muncă îndelungată şi grea pentru a asigura securitatea în regiunea Mării Negre şi a readuce ordinea şi respectarea dreptului internaţional, precum şi pacea, stabilitatea şi prosperitatea oamenilor.
Miniştrii de externe din România, Bogdan Aurescu, Republica Moldova, Nicu Popescu, şi ministrul adjunct de externe din Ucraina Emine Dzapharova, precum şi miniştrii apărării din cele trei ţări - Angel Tîlvăr, Anatolie Nosatîi şi Oleksii Reznikov, au semnat o declaraţie comună şi au făcut declaraţii de presă la finalul acesteia.
Trilaterala de joi a fost o continuare a unei reuniuni în acelaşi format, dar pe probleme de securitate energetică, organizată la Odesa în 2022.
Reuniunea a fost organizată în contextul primei Conferinţe privind Securitatea regiunii Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea, eveniment organizat miercuri şi joi la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării Naţionale din România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a avut o intervenţie online la Conferinţa de la Bucureşti privind securitatea regiunii Mării Negre.
UPDATE 13 martie, ora 17.16: Joe Biden, prima reacție după publicarea documentelor secrete: 'Sunt preocupat că s-a întâmplat aşa ceva!'
Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, s-a declarat preocupat, joi, de cazul publicării în mod neautorizat a documentelor clasificate atribuite serviciilor americane, subliniind că investigaţia este în curs şi că nu există niciun risc imediat.
UPDATE 13 martie, ora 17.10: VIDEO Republica Moldova este în alertă maximă: 'Se desfăşoară acţiuni subversive, din arsenalul unui război hibrid'
În Republica Moldova "se desfăşoară acţiuni subversive, din arsenalul unui război hibrid", a declarat, joi, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, la finalul Trilateralei România - Ucraina - Republica Moldova, care a avut loc la Bucureşti, relatează Agerpres.
UPDATE 13 martie, ora 17.09: Autorităţile din Rusia afirmă că acordul privind exporturile de cereale pe Marea Neagră s-ar putea să se încheie
Administraţia din Rusia a transmis joi că nu va exista nicio prelungire a acordului privind exporturile de cereale pe Marea Neagră, intermediat de ONU, după 18 mai, dacă Occidentul nu va îndepărta o serie de obstacole din calea exporturilor de cereale și îngrășăminte rusești, informează Reuters, transmite Rador.
"Fără progrese în soluționarea a cinci probleme sistemice nu va mai fi nevoie să vorbim despre extinderea în continuare a inițiativei de la Marea Neagra după 18 mai", a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Rusia a învinuit, de asemenea, Ucraina și ONU pentru întârzierile în inspectarea navelor care exportă cereale din porturile Mării Negre, în temeiul acordului. Autorităţile din Rusia au spus în repetate rânduri că principalele obstacole din calea exporturilor ruseşti trebuie înlăturate, inclusiv reconectarea Băncii Agricole Ruse (Rosselkhozbank) la sistemul de plăți SWIFT. Alte cereri includ reluarea livrărilor de mașini și piese agricole, ridicarea restricțiilor privind asigurarea și reasigurarea, accesul în porturi, repunerea în funcţiune a conductei de amoniac Togliatti-Odesa și deblocarea activelor și a conturilor companiilor ruseşti implicate în industria alimentară și exporturile de îngrășăminte.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.02: Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: România este alături de Ucraina încă din prima zi a războiului. Rusia nu a reuşit să ne despartă şi nici nu a reuşit să-şi atingă obiectivele militare şi strategice
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a transmis joi, după Conferinţa privind Securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea, găzduită la Bucureşti, că România este alături de Ucraina încă din prima zi a războiului. ”Rusia nu a reuşit să ne despartă şi nici nu a reuşit să-şi atingă obiectivele militare şi strategice”, arată ministrul, informează News.ro. „Europa se confruntă cu cea mai complexă şi mai imprevizibilă dinamică de securitate din ultimele decenii. Războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a readus războiul convenţional la scară largă pe continentul nostru. Acţiunile agresive ale Rusiei au crescut insecuritatea în spaţiul euro-atlantic şi au afectat ordinea internaţională bazată pe reguli şi securitatea globală”, a transmis ministrul Apărării.
Angel Tîlvăr afirmă că, în acest context, trebuie să recunoaştem rolul cheie al Mării Negre.” Regiunea este marcată deja de trei decenii de riscuri şi provocări semnificative de securitate, inclusiv conflicte prelungite, consolidarea poziţiei militare agresive a Rusiei, acţiuni hibride şi nu în ultimul rând armonizarea instrumentelor economice şi energetice”, a precizat ministrul.
Minnistrul Apărării transmite că ”România este alături de Ucraina încă din prima zi a războiului. Rusia nu a reuşit să ne despartă şi nici nu a reuşit să-şi atingă obiectivele militare şi strategice.
Sprijinul internaţional oferit Ucrainei a schimbat jocul şi vom continua să susţinem Ucraina atâta timp cât va fi necesar.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.01: Serghei Riabkov sugerează că Moscova ar putea fi dispusă la negocieri pentru un schimb de prizonieri, ca să-l elibereze pe reporterul Evan Gershkovich
Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a dat de înţeles, joi, că Moscova ar putea fi dispusă să discute un posibil schimb de prizonieri pentru a-l elibera pe reporterul de la „Wall Street Journal” Evan Gershkovich, care este arestat pentru spionaj, după ce acesta îşi va primi sentinţa, relatează The Guardian, care citează agenţia rusă TASS, informează News.ro.
Riabkov a declarat pentru TASS că discuţiile despre un posibil schimb de prizonieri ar putea avea loc prin intermediul unui canal dedicat agenţiilor de securitate ruse şi americane.
„Avem un canal de lucru care a fost folosit în trecut pentru a obţine acorduri concrete, iar aceste acorduri au fost îndeplinite”, a spus el.
El a subliniat însă că Rusia va negocia un posibil schimb de prizonieri doar după ce o instanţă va da sentinţa în cazul acuzaţiei de spionaj împotriva lui Gershkovich, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul baschetbalistei Brittney Griner. Ea a stat încarcerată în Rusia aproape 10 luni înainte de a fi eliberată în schimbul traficanului de arme Viktor Bout, care ispăşea o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA.
Un alt cetăţean american, Paul Whelan, fost puşcaş marin, este închis în Rusia de cinci ani. El a fost arestat în 2018 şi condamnat la 16 ani de închisoare pentru spionaj. Eforturile americane de a obţine eliberarea lui odată cu Griner s-au soldat cu un eşec, dar autorităţile americane au promis că au în vedere în continuare aducerea lui acasă.
Pe de altă parte, în ianuarie, serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat că au deschis o anchetă pentru "spionaj" împotriva unui cetăţean american, dar nu au precizat identitatea acestuia, nici dacă a fost arestat şi nici măcar dacă se află în Rusia sau în străinătate.
Moscova este acuzată în mod frecvent că face arestări arbitrare şi foloseşte cetăţenii străini drept pârghii de negociere.
UPDATE 13 aprilie, ora 17.00: Timişoara trimite spre Ucraina patru generatoare de energie electrică / Trei dintre ele au fost donate de o firmă privată
Fundaţia Comunitară Timişoara, Primăria Timişoara şi Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara au achiziţionat în cadrul programului ”Generatoare de speranţă pentru Ucraina”, patru generatoare pentru energia electrică. Trei dintre acestea, donate de o firmî privată, au ajuns în judeţul Suceava, iar cel de-al patrulea, achiziţionat printr-o campanie de strângere de fonduri, va ajunge în cursul săptămânii viitoare. De la Suceava vor fi trimise spre ţara vecină, informează News.ro.
”Trei generatoare noi cu destinaţia Ucraina au ajuns la Hub-ul Logistic Român din judeţul Suceava şi al patrulea va fi trimis săptămâna viitoare, printr-un efort conjugat al Primăriei Timişoara, Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara şi Fundaţiei Comunitare Timişoara”, a transmis joi,Primăria Timişoara, într-un comunicat de presă. Generatoarele vor fi preluate de partenerii ucraineni şi distribuite în zonele unde reţeaua electrică a fost afectată de bombardamente. ”Timişoara a sărit în sprijinul ucrainenilor chiar din primele zile ale războiului. A devenit casă pentru unii dintre refugiaţi şi a trimis mai multe transporturi cu ajutoare la Cernăuţi, oraşul nostru înfrăţit. Încă de la început, ne-am concentrat eforturile locale pentru a-i sprijini cu bunuri de care au avut urgentă nevoie. Aşa se întâmplă şi acum, când trimitem generatoare de energie. Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în această nouă campanie europeană şi au fost din nou solidari, în aceste vremuri cumplite pe care le trăiesc vecinii noştri”, a transmis primarul Dominic Fritz. Prin Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara, a fost identificată o companie privată care a donat 3 generatoare diesel, cu o capacitate 8,10 kVA. Valoarea totală a donaţiei se ridică la peste 20.000 lei. Generatoarele au fost transportate gratuit, cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş. Cel de-al patrulea generator este unul de mare capacitate (35 KVA) şi a fost achiziţionat printr-o campanie de strângere de fonduri, derulată de Fundaţia Comunitară Timişoara. ”Campania face parte din Programul Timişoara pentru Ucraina, iniţiat de primărie. 80 persoane fizice, alături de companiile Cloudbase Solutions şi Calivita au donat pe platforma dedicată https://timisoarapentruucraina.ro/ro/ fondurile necesare pentru achiziţia acestui generator staţionar, în valoare de 51.000 de lei. Direcţia de Asistenţă Socială a Municipiului Timişoara a sprijinit Fundaţia Comunitară pe parcursul derulării procedurilor de achiziţie şi transport a generatorului. Cheltuielile de transport din Timişoara până la hub-ul din judeţul Suceava vor fi suportate de firma producătoare”, mai precizează sursa citată. Conform reprezentanţilor Primăriei Timişoara, prin intermediul platformei Timişoara pentru Ucraina s-au colectat până în prezent donaţii în valoare de peste 730.000 de lei, din care s-au achiziţionat echipamente de protecţie civilă, generatoare, medicamente, hrană şi bunuri de primă necesitate. Platforma, care funcţionează de 1 an, reuneşte ONG-uri, instituţii publice, companii private, reprezentanţi ai cultelor şi alţi actori sociali. ”În luna decembrie a anului trecut, Timişoara s-a alăturat campaniei de solidaritate europeană ”Generatoare de speranţă/Generators of hope”, care îşi propune să ajute poporul ucrainean prin furnizarea de generatoare de energie. Campania a fost lansată de Parlamentul European în colaborare cu reţeaua Eurocities, ca urmare a apelului făcut de Guvernul Ucrainei şi a nevoii urgente de generatoare electrice pentru menţinerea în funcţiune a spitalelor, şcolilor, sistemului de alimentare cu apă, reţelei de telefonie. Reamintim că peste 30% din centralele electrice ale Ucrainei au fost avariate sau distruse în urma loviturilor cu rachete şi a atacurilor cu drone”, se mai arată în comunicat.
UPDATE 13 aprilie, ora 16.20: Guvernul român, după explozia unei mine ruseşti lângă centrala Zaporojie: Siguranţa reactoarelor nucleare nu a fost afectată
Guvernul a transmis joi că potrivit informaţiilor obţinute de la AIEA de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), explozia de lângă centrala de la Zaporojie nu a afectat siguranţa reactoarelor nucleare.
UPDATE 13 aprilie, ora 14.45: Elitele ruse înțeleg că Rusia nu va obţine o victorie împotriva Ucrainei
Andri Iusov, reprezentant oficial al Direcției Principale de Informații (GUR) din Ministerul Apărării de la Kiev, susţine că elitele din Rusia înțeleg foarte bine că ţara lor nu va putea câștiga războiul împotriva Ucrainei, dar speră, totuși, la o "remiză", relatează Korespondent, potrivit Rador.
Potrivit lui Iusov, reprezentanţii elitei ruse nu mai mizează de foarte mult timp pe o victorie în războiul împotriva Ucrainei. "Nimeni de acolo nu mai speră la un succes, cu excepția, poate, a unor oameni foarte bolnavi. Există o conştientizare a deznădejdii fatale. În cel mai bun caz, speră să aibă loc un fel de impas sau o remiză, pentru a-și putea salva interesele.
UPDATE 13 aprilie, ora 12.25: Explozii la Melitopol. Alertă de raid aerian pe tor teritoriul Ucrainei
Alertele de raid aerian au început să sune joi, la ora 11:28, în toate regiunile Ucrainei - transmite RBC. Între timp, canalele locale de Telegram din Harkiv şi Melitopol raportează explozii. Grupurile de monitorizare transmit că invadatorii ruşi au ridicat un avion de luptă MiG-31K, care poate transporta rachete hipersonice Kinjal.
Primarul legitim din Melitopol (regiunea Zaporijjia), Ivan Fedorov, a raportat explozii în oraş, joi, aproape de ora 12:00. Potrivit primarului, o explozie puternică s-a auzit inclusiv în centrul oraşului. Deocamdată, nu există informaţii suplimentare, însă Fedorov a sugerat pe Telegram că ar fi avut loc bombardamente asupra ocupanţilor ruşi, în condiţiile în care Melitopolul se află sub controlul invadatorilor.
UPDATE 13 aprilie, ora 11.48: Rușii au lovit 9 regiuni, ucigând 4 civili în ultimele 24 de ore
În ultimele 24 de ore, au fost raportate atacuri rusești în nouă regiuni ucrainene – Sumi, Cernihiv, Harkiv, Herson, Zaporijia, Mykolaiv, Dnipropetrovsk, Lugansk și Donețk.
Potrivit autorităților locale, patru civili au fost uciși și cel puțin cinci au fost răniți.
Rusia a lovit un total de 135 de așezări folosind mortare, tancuri, artilerie, sisteme de lansare multiplă de rachete (MLRS), arme de calibru mic, rachete S-300, drone și aviație tactică, a declarat centrul de presă al Ministerului Apărării din Ucraina pe 13 aprilie.
Cincizeci de facilități de infrastructură au fost afectate, potrivit raportului.
Atacurile rusești au ucis un civil și au rănit încă doi în estul regiunii Donețk, a raportat guvernatorul Pavlo Kyrylenko. Rusia a lovit peste șapte așezări din regiune, distrugând peste 30 de case, cinci clădiri de apartamente și o școală, a spus Kyrylenko.
UPDATE - 13 aprilie, ora 10.40 Pacea reală înseamnă restabilirea graniţelor Ucrainei (Dmitro Kuleba)
Toate oraşele ucrainene şi Crimeea trebuie să fie şi vor fi parte a Ucranei din nou, iar o pace reală va veni prin restabilirea graniţelor ţării, a declarat, joi, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. "Nu există nicio diferenţă între ... orice oraş ucrainean, acestea trebuie şi vor fi Ucraina din nou", a spus Kuleba, în cadrul unei intervenţii prin videoconferinţă la Conferinţa pentru Securitate la Marea Neagră, desfăşurată la Bucureşti.
UPDATE - 13 aprilie, ora 10.12 Zelenski: "Vom câștiga, în special datorită rachetelor ucrainene"
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susţine că nivelul de integrare a Ucrainei în relațiile internaționale va permite ţării să participe la explorarea spațială la egalitate cu statele dezvoltate. "Astăzi (miercuri, n.r.), țara noastră sărbătorește în mod tradițional Ziua lucrătorilor din industria rachetelor şi industria spațială, o industrie pentru care Ucraina a fost întotdeauna renumită. Și sunt sigur că va fi în continuare. Mulțumim tuturor celor care ne-au păstrat acest potențial" - a remarcat Zelenski, în mesajul de miercuri seară. Potrivit preşedintelui, "nivelul nostru actual de integrare în relațiile internaționale, nivelul nostru de forță - atât a statului, cât și a societăţii - va permite Ucrainei să participe la explorarea spațiului alături de state avansate, iar afacerilor noastre - să fie pe picior de egalitate cu companiile de vârf". "Dar mai întâi, vom câștiga! În special, datorită rachetelor ucrainene" - a adăugat președintele. Amintim că Ucraina a dezvoltat și folosit în luptă o rachetă de artilerie ghidată cu rază mai lungă de acțiune, cu un focos mai greu decât cunoscutul GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket System) furnizat de SUA și aliați.
UPDATE - 13 aprilie, ora 10.07: Peste 500 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina în ultimele 24 de ore
Forţele ucrainene au lichidat 540 de invadatori ruși în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 180.590 - potrivit unui raport publicat, joi, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 307 avioane și 293 de elicoptere rusești. Au mai fost distruse 3.646 de tancuri ale armatei ruse, 7.053 (+10) de vehicule blindate, 2.777 (+7) de sisteme de artilerie, 283 (+1) de sisteme de apărare antiaeriană, 535 de lansatoare multiple de rachete, 5.637 (+7) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 2.339 (+5) de drone, 911 rachete de croazieră și tehnică specială (320 unități).
UPDATE - 13 aprilie, ora 09.56: Regiunea Doneţk - Oraşul Sloviansk, atacat cu rachete ruseşti
Armata invadatoare rusă a lansat, miercuri seară, un atac cu rachete asupra oraşului ucrainean Sloviansk, din regiunea estică Donețk. Potrivit șefului administrației militar-civile a orașului, Vadim Liah, ruşii au tras două rachete de tip S-300. "Una dintre acestea a lovit școala nr. 8. Au fost avariate și clădirile cu mai multe etaje din apropiere, fiind deteriorate ferestre, uși, balcoane. A doua lovitură a fost în apropierea companiei de apă a orașului. Au fost avariate case particulare" - a precizat Liah, subliniind că bombardamentele nu s-au soldat cu victime. Şeful regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, de asemenea, a raportat că, în timpul atacului de la Sloviansk, rușii au deteriorat o școală, patru blocuri de apartamente și trei case particulare.
UPDATE - 13 aprilie, ora 09.33: Tentativele de rusificare ale Kremlinului în Ucraina pot avea consecințe nedorite în Rusia
Încercările de „rusificare” ale Kremlinului în Ucraina ar putea avea consecințe neintenționate în Rusia, deoarece „continuă să împuternicească și să amplifice voci și ideologii în mod deschis naționaliste”, a informat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) pe 12 aprilie.
Grupul de reflecție american a sugerat că campania Rusiei de „rusificare” care vizează distrugerea identității ucrainene poate promova, de asemenea, ideologiile care formează „coloana vertebrală retorică a spațiului informațional pro-război”.
UPDATE - 13 aprilie, ora 07.35: G7 intenționează să impună sancțiuni împotriva Rusiei pentru aşa-zisa operaţiune militară specială din Ucraina
Țările G7 intenționează să impună sancțiuni împotriva Rusiei, în legătură cu desfăşurarea aşa-zisei operaţiuni militare speciale ruse din Ucraina, precum și să întreprindă o serie de măsuri împotriva celor care eludează restricțiile impuse împotriva Rusiei, se precizează într-un comunicat publicat miercuri de miniștrii de finanțe ai G7 și preşedinţii băncilor naţionale din aceste state.
Reprezentanții țărilor G7 și-au reconfirmat, de asemenea, "angajamentul faţă de impunerea de sancțiuni și de a întreprinde alte măsuri economice împotriva Rusiei" în legătură cu cu desfăşurarea aşa-zisei operaţiuni militare speciale ruse din Ucraina.
Ei au adăugat că de fapt, continuă să monitorizeze eficacitatea sancțiunilor occidentale aplicate, să întreprindă anumite măsuri suplimentare, în cazul în care este oportun și să sporească controlul asupra implementării acestor sancţiuni.
UPDATE - 13 aprilie, ora 07.20: Pentagon Leaks: Kremlinul acuză SUA de dezinformare
Kremlinul estimează miercuri că divulgarea unor documente clasificate americane despre Războiul rus din Ucraina ar putea să fie, în realitate, ”falsuri”, menite să ”înşele” Rusia în cadrul unei campanii de dezinformare a Washingtonului, relatează AFP, potrivit news.ro.
În acest stadiu, ”nu avem o poziţie (...). Poate că este un «fake», o intoxicare deliberată”, a reacţionat adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, Serghei Riabkov, citat de agenţii ruse de presă.
”Dat fiind că Statele Unite sunt parte integrantă a conflictului (în Ucraina) şi că desfăşoară, în realitate, un război hibrid împotriva noastră, astfel de metode sunt posibile în vederea înşelării inamicului, adică a Federaţiei ruse”, a declarat Riabkov.
La rândul său, un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat presei miercuri că Rusia nu cunoaşte, în acest stadiu, ”nivelul de autenticitate al documentelor” divulgate.
UPDATE - 13 aprilie, ora 07.15: Rusia amenință cu blocarea exporturilor de cereale
Rusia amenință că va pune capăt acordului privind cerealele cu Ucraina.
Acordul, care urmează să fie prelungit luna viitoare, nu funcționează pentru Rusia, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, relatează ZDF.
Angajamentele de a elimina obstacolele din calea exporturilor rusești de produse agricole și de îngrășăminte nu au fost îndeplinite, transmite oficialul rus. Nici măcar unele eforturi ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) nu au schimbat acest lucru, mai spune acesta.
UPDATE - 13 aprilie, ora 05.40: Rusia a anunțat că a atacat forțele ucrainene care încercau să pătrundă în Bahmut, în estul Ucrainei
Rusia afirmă că forțele sale au lovit rezervele armatei ucrainene care încercau să intre în orașul Bahmut, în estul Ucrainei, care a fost distrus. Potrivit ministerului rus al apărării, forțele ruse au lovit "rezervele inamicului care au încercat să pătrundă în Bahmut dinspre așezările Ceasiv Yar și Bogdanivka, precum și unitățile Brigăzii 28 Mecanizată a Forțelor Armate ale Ucrainei din apropierea localității Kostiantinivka".
Marți, oficialii ucraineni au negat afirmația fondatorului și finanțatorului Wagner, Evgheni Prigojin, potrivit căreia forțele rusești controlează acum 80% din oraș.
UPDATE - 13 aprilie, ora 05.25: Zelenski afirmă că reconstrucția totală a Ucrainei va demonstra înfrângerea "statului terorist"
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, miercuri, într-un discurs, că reconstrucţia completă a Ucrainei va reprezenta o dovadă a înfrângerii complete a “statului terorist”. El a menţionat că bunurle ruşilor care au susţiinut agresiunea şi s-au îmbogăţit ar trebui să fie folosite pentru reconstrucţia Ucrainei, informează news.ro.
“Tocmai am participat la o întâlnire cu un format special de sprijin pentru Ucraina - financiar. Acest eveniment are loc la Washington şi reuneşte miniştrii de finanţe ai democraţiilor puternice - partenerii noştri, Comisia Europeană, şefii instituţiilor financiare internaţionale: FMI, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Tema este în primul rând refacerea. Reconstrucţia ţării noastre după ostilităţi. Le-am mulţumit partenerilor pentru că ne-au ajutat să menţinem stabilitatea Ucrainei, stabilitatea noastră financiară. Şi i-am îndemnat să fie mai activi pentru ca Ucraina să poată fi mai activă în reconstrucţie, în readucerea normale pentru ucraineni”, a spus Zelenski.
UPDATE - 13 aprilie, ora 03.40: Potrivit documentelor secrete dezvăluite recent, grupul Wagner ar fi încercat să achiziționeze arme din Turcia
Gruparea militară privată rusă Wagner, care luptă în Ucraina în numele preşedintelui rus, Vladimir Putin, a încercat să cumpere arme și echipamente de la o sursă puțin probabilă: Turcia, ţară membră NATO - relevă un document al serviciilor secrete americane de informații care a fost dezvăluit și obținut de CNN, scrie Rador.
Documentul scurs pe media sociale pare să arate până unde a mers grupul militar privat rus Wagner pentru a încerca să își consolideze în continuare capacitățile, în timp ce războiul din Ucraina - în care joacă un rol-cheie - continuă fără semne de diminuare. În calitate de membru NATO, Turcia este considerată, în linii mari, o națiune parteneră a Statelor Unite și a altor națiuni care oferă sprijin militar direct Ucrainei și și-a exprimat public opoziția față de invazia Rusiei în Ucraina.
De asemenea, Turcia găzduiește o bază militară importantă a SUA, unde sunt depozitate arme nucleare care acționează ca un semnal de alarmă evident pentru a descuraja agresiunea rusă împotriva membrilor NATO. Dovezile că Turcia a discutat despre vânzarea de arme către forțele mercenare rusești ar ridica probabil îngrijorări serioase la Washington și ar complica relația Ankarei cu alți membri NATO.
UPDATE - 13 aprilie, ora 02.05: Ucraina își schimbă strategia și dorește să formeze o alianță cu o țară apropiată de Rusia.
Ucraina vrea să aibă o „relaţie mai puternică şi mai strânsă” cu India, anunţă miercuri Ministerul indian de Externe, în urma unei vizite a adjunctului ministrului ucrainean de Externe Emine Djaparova la New Delhi, relatează AFP, informează News.ro.
Reprezentanţi ai celor două ţări au participat astfel la prima întâlnire de după invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022. Emine Djaparova ”a pus accentul asupra dorinţei Ucrainei de a construi o relaţie mai puternică şi mai strânsă cu India”, anunţă într-un comunicat Ministerul indian de externe.
Ce a cerut Ucraina
Diplomata ucraineancă s-a întâlnit cu oficiali de la Ministerul indian de Externe şi au discutat despre probleme mondiale de interes reciproc, economie, apărare şi ajutor umanitar, precizează diplomaţia indiană.
UPDATE - 13 aprilie, ora 01.00: Ucraina ia în considerare amânarea începerii contraofensivei pentru a elibera teritoriile sale ocupate de Rusia, până în vară
Ucraina ia în calcul să-şi amâne până către vară contraofensiva pentru eliberarea teritoriilor sale ocupate de Rusia, pentru a fi sigură că această operaţiune este sută la sută pregătită, a declarat premierul ucrainean, Denis Șmigal, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul american The Hill, citat de agenţia EFE.
El a asigurat că Kievul nu resimte din partea aliaţilor săi occidentali presiuni pentru a lansa această contraofensivă.
Declaraţia sa survine după ce rapoarte din seria de documente clasificate ale Pentagonului scurse în ultimele zile online sugerează că responsabilii militari americani, contrar declaraţiilor publice ale unor politicieni de la Washington, estimează că o contraofensivă a armatei ucrainene ar aduce, în situaţia din prezent a acesteia, doar la câştiguri teritoriale modeste.
Comentează