Retrospectiva 2015: Cine sunt politicienii care au dezamăgit

Pentru unii anul 2015 a însemnat lărgirea perspectivelor și deschiderea de noi drumuri. Nu despre ei vom vorbi aici, ci despre politicienii pentru care anul începuse cu așteptări mari, dar s-a terminat cu regrete și mai mari.

Victor Ponta nu putea să lipsească dintr-un astfel de articol. După pierderea prezidențialelor, calculul fostului prim-ministru putea fi bazat pe cât de rapid și de mult își poate reveni. În schimb, finalul anului îl găsește pe acesta în situația de a se gândi la cât de rapid a căzut și cât de puțin mai are de apărat.

Premiul de consolare de a rămâne în fruntea Guvernului după pierderea alegerilor prezidențiale părea să-i priască lui Victor Ponta. Astfel, primele luni ale anului 2015 ne făcuseră cunoștință cu un prim-ministru mai calm, mai echilibrat și mai puțin interesat de a intra în polemici. Această shimbare la față nu a fost permanentă și chiar când oamenii începuseră să-l laude pentru noul stil adoptat, Ponta a revenit cel pe care-l știam. Până să-și reintre bine în ritm, au apărut și primele probleme. Din iunie a început urmărirea penală a lui Victor Ponta în dosarul „Turceni-Rovinari”, iar în septembrie a fost trimis în judecată. Deși asigurat din interiorul PSD de sprijin necondiționat, accidentul în care a fost implicată coloana oficială a partenerului său politic, Gabriel Oprea, precum și incendiul din Colectiv, nu i-au lăsat altă soluție lui Ponta decât prezentarea demisiei din funcția de prim-ministru. Rămas fără funcția de președinte al PSD după demisia din iulie, și fără funcția de prim-ministru după demisia din noiembrie, Victor Ponta rămâne un simplu membru de partid. Dacă la începutul anului se gândea să nu piardă mult, problemele cu justiția ale fostul premier par să îl facă astăzi să se concentreze să nu piardă totul.

Păstrând lupa pe social-democrați, Rovana Plumb este un alt nume care răsărea brusc la început de 2015, apunând între timp, la fel de brusc. Destinul ei este legat de destinul lui Victor Ponta, ocupând funcția de ministru al Mediului și Pădurilor, iar mai apoi funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb era anunțată ca posibil înlocuitor al acestuia în funcția de președinte PSD. Comparată cu Dragnea, Rovana Plumb se mula mai bine pe ideea de reformă a partidului care se anunța a fi începută. După cum ne-a fost demonstrat mai apoi, căderea lui Ponta a însemnat și căderea acesteia iar reforma PSD s-a metamorfozat în persoana lui... Liviu Dragnea.

Monica Macovei este o altă candidată la titlul de decepția anului. Dacă la începutul lui 2015 aceasta se afla la 16.3% încredere, luna decembrie o găsește la 12.2%. Ținând cont de faptul că Monica Macovei era imaginea care apărea în mintea oamenilor atunci când se gândeau la independența justiției, precum și de realitatea că lupta anticorupție a primit în 2015 din ce în ce mai multă susținere, picajul în sondaje al fostului ministru este cu atât mai drastic. Scăderea încrederii în Monica Macovei poate fi explicată prin două variante. Prima este că lupta justiției a crescut atât de mult, încât astăzi este privită ca un lucru de sine stătător și nu mai aduce capital politic pentru nimeni. A doua variantă poate fi faptul că pe lângă simbolul justiției care a fost creat în jurul ei, Monica Macovei nu a reușit să vină să și să se prezinte publicului și altfel. Ori, indiferent de meritele aduse în justiție, un om politic nu poate fi recunoscut mereu pentru ce a reușit în trecut, prezentul fiind de asemenea, la fel de important. Iar dacă vorbim de prezentul Monicăi Macovei și al M10, defapt ambele însemnând unul și același lucru, nu avem nimic care să ne ajute să îi identificăm separat față de restul partidelor.

Marian Vanghelie este un alt politician pentru care anul 2015 poate însemna începutul sfârșitului. Ceea ce nu a reușit să facă în trecut nici PNL și în unele cazuri nici PSD, a reușit să facă DNA. Considerat veșnic stăpân pe voturile sectorului 5, Marian Vanghelie a fost nevoit să facă un pas în spate din cauza problemelor acestuia cu legea.

DNA este responsabil și pentru picajul abrupt suferit de Sorin Oprescu. Doctorul care opera la Primăria Capitalei pare că nu o făcea întotdeauna în limitele legii. De la 22% cât avea în sondaje la începutul anului, Oprescu se găsește astăzi undeva în jurul a 9.8%, suferind cea mai drastică lovitură în sondaje, dintre toți politicienii. Astfel, Primăria Sectorului 5 și Primăria Capitalei, considerate „blindate” pentru următoarele alegeri, au fost redeschise cursei electorale din 2016.

Deschisă pentru 2016 a devenit și poziția de primar al sectorului 1, după probleme lui Andrei Chiliman cu legea. Cea mai dezvoltată și bogată comunitate locală din țară făceau din Andrei Chiliman un primar puternic, a cărui poziție nu ar fi fost amenințată nici măcar de conflictul cu fostul președinte liberal Crin Antonescu, în urma căruia primarul Sectorului 1 părăsise PNL. Reîntors între timp în PNL prin filiera democrat-liberală, Andrei Chiliman ar fi plecat cu prima șansă la localele din 2016 chiar și din postura de independent, dacă revenirea la liberali nu ar fi fost posibilă.

Gheorghe Nichita, unul dintre greii PSD din plan local, administra orașul Iași din funcția de primar, încă din anul 2003. La el vorbim despre același profil ca al anteriorilor numiți. Nimeni și nimic nu părea să îi poată ține piept în luptele politice din Iași. Joaca acestuia de-a spionul trădat în dragoste l-a adus în atenția DNA iar în majoritatea cazurilor, acest drum este cu sens unic.

Gabriel Oprea, care până nu demult era ingredientul mereu adăugat pentru a se lega compoziția politicii românești, începe anul ca prim apărător al interesului național și îl sfârșește departe de ochii presei, din postura unuia dintre cei mai huliți politicieni români. Gradul de încredere cu care este girat de români nu depășește 8.9%, sub el aflându-se doar Ion Iliescu, Kelemen Hunor și Laszo Tokes. Întârzierea cu care a oferit un răspuns (și acela dat pe jumătate) după moartea polițistului care făcea parte din coloana sa oficială, precum și zvonurile potrivit cărora utiliza coloana oficială mai degrabă ca pe un moft, nu ca pe o necesitate, au săpat o prăpastie adâncă între el și electorat, care cu greu va putea fi astupată în viitor.

Nu doar personajele politice enumerate mai sus au dezamăgit electoratul, ci clasa politică per ansamblu, iar asta s-a văzut mai ales la protestele după tragedia din Colectiv. La protestele din noiembrie cei care au ieșit în stradă nu au strigat că vor mâncare, bani, pensii, ci au clamat schimbarea, care să se facă chiar cu prețul sacrificării întregii clase politice. Mulți români au început să își arate fățiș dezamăgirea față de clasa politică, indiferent că vorbim de politicieni corupți, incompentenți sau aroganți. Românii au început să ceară schimbarea.