Cele mai comune cauze ale gastroenteritei infecțioase la copii și adulți

Gastroenterita infecțioasă este un eveniment pe care cu toții ne dorim să îl evităm, dar care de obicei ne afectează cel puțin o dată în viață. Iată care sunt cele mai comune cauze ale gastroenteritei infecțioase, cum se manifestă, ce complicații pot genera și cum le poți preveni!

Infecția cu rotavirus

Infecția cu rotavirus este una dintre cele mai frecvente cauze ale gastroenteritei la copiii mici. Această afecțiune provoacă simptome gastrointestinale severe: diaree apoasă, febră și vărsături. Diagnosticul se face prin testarea probelor de fecale pentru detectarea prezenței virusului. Este important de spus că infecția cu rotavirus are o durată medie de aproximativ 7-10 zile și că diagnosticul precoce este esențial pentru a începe tratamentul corespunzător [1].

Transmiterea rotavirusului are loc prin consumul de apă sau alimente contaminate sau prin intermediul mâinilor murdare. De aceea, măsurile de prevenție joacă un rol crucial în reducerea răspândirii virusului. Este recomandată igiena personală riguroasă prin spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun. De asemenea, vaccinarea este o metodă eficientă de prevenire a infecției cu rotavirus. Vaccinul este recomandat tuturor copiilor, în primele săptămâni de viață, având un impact semnificativ în reducerea incidenței și gravității infecției.

Infecția cu rotavirus nu implică un tratament specific. Îngrijirea se concentrează pe ameliorarea simptomelor și prevenirea deshidratării. Rehidratarea orală sau intravenoasă poate fi necesară pentru a compensa pierderile de lichide cauzate de diaree și vărsături. Este important să se monitorizeze starea de hidratare a pacientului și să se acorde atenție specială copiilor mici și persoanelor în vârstă, care sunt mai susceptibile la deshidratare [2].

Infecția cu rotavirus poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, în special la copiii mici. Aceasta poate cauza complicații severe, cum ar fi deshidratarea severă, care poate fi fatală dacă nu este tratată corespunzător. De aceea, îngrijirea medicală adecvată și vaccinarea sunt de o importanță crucială în prevenirea complicațiilor și asigurarea unei recuperări rapide.

Infecția cu Escherichia coli

Infecția cu Escherichia coli, cunoscută și sub denumirea de E. coli, este o afecțiune cauzată de bacterii care trăiesc în mod normal în intestinul uman și al animalelor. Majoritatea tipurilor de E. coli sunt inofensive, însă există și unele tulpini care pot provoca afecțiuni grave: infecții urinare, diaree sau boli respiratorii.

Transmiterea infecției cu E. coli se realizează, în general, prin consumul de alimente sau apă contaminate, în special carne insuficient gătită, produse lactate nepasteurizate sau legume și fructe nespălate corespunzător. De asemenea, bacteria poate fi transmisă prin contactul direct cu persoane infectate sau cu animale purtătoare. Este important să subliniem că o igienă corespunzătoare prin spălarea regulată a mâinilor și prepararea alimentelor în condiții igienice poate preveni răspândirea bacteriei [3].

Simptomele infecției cu E. coli pot varia în funcție de tulpină și de severitatea afecțiunii. Cele mai frecvente simptome includ dureri abdominale severe, diaree (uneori cu sânge) și vărsături. În cazurile mai severe, infecția cu E. coli poate duce la sindromul hemolitic-uremic, care afectează rinichii și globulele roșii și poate fi fatal.

Tratamentul infecției cu E. coli se concentrează în principal pe gestionarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. De obicei, se recomandă rehidratarea adecvată și, în unele cazuri, pot fi prescrise antibiotice pentru a combate infecția. Este important ca tratamentul să fie urmat sub supravegherea medicului și să se evite auto-medicația [4].

Prevenirea infecției cu E. coli este esențială pentru a evita răspândirea bacteriei. Măsurile preventive includ spălarea corespunzătoare a mâinilor cu apă și săpun, în special după utilizarea toaletei și înainte de pregătirea alimentelor. De asemenea, este recomandat consumul de alimente bine gătite, evitarea consumului de lapte nepasteurizat și a apei contaminate, precum și spălarea și igienizarea corespunzătoare a legumelor și fructelor.

Infecția cu Clostridium difficile

Infecția cu Clostridium difficile este o afecțiune care apare de obicei ca urmare a unui dezechilibru al florei intestinale, în special după utilizarea prelungită a antibioticelor. Clostridium difficile este o bacterie care se răspândește prin intermediul sporilor, care pot fi transmiși prin contact direct cu o persoană infectată sau cu suprafețe contaminate.

Simptomele infecției cu Clostridium difficile pot varia de la diaree ușoară până la colită pseudomembranoasă severă. Alte simptome care pot apărea includ crampe abdominale, febră, pierderea apetitului și greață. În cazuri grave, infecția poate duce la deshidratare severă, insuficiență renală sau chiar deces [5].

Diagnosticul infecției cu Clostridium difficile se realizează prin testarea unei probe de scaun pentru a detecta prezența bacteriei sau a toxinelor pe care le produce. Tratamentul poate implica oprirea antibioticelor care au cauzat infecția, administrarea unui alt antibiotic specific pentru Clostridium difficile sau, în cazuri severe și complicații, intervenția chirurgicală.

Pentru a preveni infecția cu Clostridium difficile este important să se respecte regulile stricte de igienă cum ar fi spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, curățarea și dezinfectarea suprafețelor și a obiectelor contaminate și evitarea utilizării excesive și necorespunzătoare a antibioticelor [3].

Gastroenterita infecțioasă la copii și adulți poate fi cauzată de diverși agenți patogeni, precum rotavirusul, Escherichia coli sau Clostridium difficile. Prevenirea răspândirii acestor infecții și înțelegerea cauzelor care le generează este esențială pentru menținerea unei sănătăți optime. Prin informare și respectarea regulilor de igienă, poți reduce considerabil riscul de îmbolnăvire.

Surse:

1. Better Health. “Gastroenteritis.” Vic.gov.au, 2012, www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/gastroenteritis

2. DiLonardo, Mary Jo. “Gastroenteritis (Stomach “Flu”).” WebMD, 2018, www.webmd.com/digestive-disorders/gastroenteritis

3. “Gastroenteritis.” www.nhsinform.scot, www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/stomach-liver-and-gastrointestinal-tract/gastroenteritis/

4. Mayo Clinic. “Viral Gastroenteritis (Stomach Flu) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/viral-gastroenteritis/symptoms-causes/syc-20378847

5. Sattar, Abdul, and Shashank Singh. “Bacterial Gastroenteritis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Mar. 2019, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK513295/