Premium
Gigel Știrbu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a trimis câte o scrisoare către ministrul Afacerilor Externe și ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România referitoare la noua lege a minorităților naționale din Ucraina.
În scrisoare adresată către cei doi oficiali, Gigel Știrbu susține că a primit la Comisia parlamentară mai multe „sesizări privind noua lege a minorităților naționale din Ucraina, votată la mijlocul lunii decembrie 2022”,.
„Deși, teoretic, autoritățile ucrainene au anunțat adoptarea unei legi a minorităților naționale care „apropie tot mai mult Ucraina de UE și de Occident”, practic, problema accesului comunității românești la învățământ în limba maternă nu este rezolvată. Legea actuală încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate și exclude posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană”, se arată în scrisorile trimise de deputatul PNL.
Parlamentarul a redat mesajul președintelui Ucrainei din Parlament, potrivit căruia oficialul a făcut referire și la începerea unui „dialog cu România pentru protecția minorității românești din Ucraina, să se asigure toată susținerea”.
„De îndată ce situația va permite, vreau să lansez un dialog cu dumneavoastră asupra unui nou acord atotcuprinzător care să garanteze protecția absolută și dezvoltarea cuprinzătoare a minorităților noastre naționale – comunității ucrainene din România și comunității române din Ucraina.Pentru că destinul nostru este să fim atât de aproape cât de mult putem”, susținea la acel moment șeful statului ucrainean, potrivit deputatului PNL.
Gigel Știrbu a cerut ambasadorului ucrainean o reacție „în legătură cu această nouă lege controversată a minorităților naționale din Ucraina”, dar l-a chestionat și referitor la măsurile pe care acesta le poate lua „pentru ca învățământul în limba maternă să fie garantat de către statul ucrainean”.
Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării i-a cerut ministrului Aurescu reacția instituției pe care o conduce referitor la „această lege controversată a minorităților naționale din Ucraina, dar și „care sunt măsurile concrete pe care le-ați luat sau le veți puteți lua pentru ca învățământul în limba maternă, pentru comunitatea românească din Ucraina, să fie garantat de către statul ucrainean”.
Marin Gherman, jurnalist din Cernăuți, susține într-un articol de opinie din Libertatea că noua lege a minorităților naționale „nu aduce schimbările sperate de comunitatea românească în privința accesului la educație în limba maternă”.
„Din păcate, mult lăudata lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie, nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română, conform discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina. Ba dimpotrivă, legea încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate”, susține acesta.
Potrivit acestuia, este pentru prima dată când Ucraina se angajează la nivel legislativ să nu asimileze minoritățile naționale și să nu încurajeze discriminarea etnică. Însă, când „căutăm în lege modul concret în care este rezolvată problema accesului la învățământul în limba maternă, rămânem dezamăgiți”.
„Comunitatea românească din Ucraina, alături de alte minorități, speră că această lege ca introduce amendamente în legea educației, prin revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană”.
Jurnalistul adaugă că „noua lege a minorităților nu rezolvă această problemă, ci stipulează, la articolul 11, că învățământul este reglementat de legea educației din 2017. Altfel spus, drepturi mai multe nu vor fi oferite minorităților”.
