Premium
România are nevoie urgent de o strategie naţională pentru tratarea sărăciei energetice, în contextul în care aceasta s-a acutizat, iar consumatorii vulnerabili sunt în continuare expuşi viitoarelor crize, a declarat Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
"În plină criză energetică, ajutoarele pentru plata facturilor reprezintă un instrument de intervenţie rapidă necesar în sprijinul consumatorilor vulnerabili. Însă astfel de măsuri nu fac decât să pompeze bani într-un sac fără fund, dacă nu sunt însoţite de investiţii care să protejeze cu adevărat consumatorii în faţa crizelor viitoare. Aproape 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) din bugetul de stat a costat până acum schema de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, pentru perioada noiembrie 2021 - aprilie 2023. Bani de la buget pentru plafonare nu mai sunt şi ne-am întors de unde am plecat, ba chiar mai rău. Sărăcia energetică în România s-a acutizat, iar consumatorii vulnerabili sunt în continuare expuşi viitoarelor crize. În faţa acestei realităţi, e mai mult decât evident că România are nevoie urgent de o strategie naţională pentru tratarea sărăciei energetice. O misiune dificilă, dar nu imposibilă", a spus Anca Sinea, conform unei opinii transmise, miercuri, AGERPRES.
Potrivit coordonatorului ORSE, pentru a lua cu adevărat măsuri eficiente de sprijinire a populaţiei şi a preîntâmpina şocurile unor alte crize viitoare, e nevoie urgent să se ştie exact situaţia consumatorilor în risc de sărăcie energetică (aşa-numiţii consumatori vulnerabili) sau care se confruntă deja cu această situaţie.
"Trebuie ca autorităţile să ştie cine sunt aceştia, unde se află, ce venituri au, în ce fel de locuinţe se încălzesc, ce tip de energie folosesc, care este vârsta lor, starea de sănătate etc. În al doilea rând, întrucât efectele acestor crize sunt complexe, iar capacitatea populaţiei de a le face faţă este limitată, este nevoie să anticipăm efectele şi tipul de măsuri necesare pentru un spectru mult mai larg de populaţie. Cunoaştem faptul că vulnerabilitatea energetică este o situaţie dinamică, iar în funcţie de o serie largă de factori, dimensiunea populaţiei afectate poate varia. Spre urmare, este nevoie de un instrument tehnic complex şi coordonat politic la nivel înalt, capabil să înţeleagă dimensiunea problemelor şi să ia decizii optime. Acest lucru nu se poate realiza fără un instrument de consultare tripartită la nivelul Guvernului, care să includă autorităţile responsabile cu toate ministerele relevante (obligatoriu Ministerul Energiei, Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar şi autorităţi cu portofolii mai îndepărtate, precum sunt Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, etc.), companiile din sectorul energetic şi ONG-uri / asociaţiile de consumatori", a punctat Anca Sinea.
Ea a subliniat că, în prezent, lipsa de comunicare şi declinarea de competenţe între instituţiile responsabile, inclusiv între autorităţile la nivel central şi cele de la nivel local, reprezintă una dintre cauzele majore care conduc la dificultăţi în evaluarea riscurilor, stabilirea şi aplicarea unor măsuri de sprijin optime pentru consumatori.
"Ultimii ani ne-au demonstrat faptul că efortul care trebuie depus pentru a acţiona în această direcţie este deosebit de mare şi că el nu poate fi depus unilateral. Vorbim de colectarea şi interpretarea de date, de expertiză la nivel de piaţă, de reţele, etc. Actorii de piaţă, administrativi sau organizaţiile neguvernamentale cunosc diferite laturi ale problemei, iar angajarea lor în dialog nu poate decât să îmbunătăţească capacitatea de răspuns a autorităţilor, să crească performanţa politicilor publice, să reducă costurile de luare a deciziilor şi să producă efecte mai bune la nivel de populaţie într-un climat generalizat de încredere. Atenţie: nicio piaţă nu poate performa într-un vid de încredere. Fără o asemenea abordare, niciun plan de acţiune nu va sta în picioare. Aşadar, în primul rând de aici trebuie să plecăm", a precizat sursa citată.
Coordonatorul ORSE a menţionat printre măsurile ce pot fi luate: instrumente de finanţare cu dobândă subvenţionată şi garantate de stat pentru renovarea clădirilor, scheme de sprijin pentru instalarea de tehnologii sustenabile de producere a energiei (panouri pentru apă caldă, panouri fotovoltaice cu sisteme de stocare, pompe de căldură etc.), politici de susţinere pentru crearea de comunităţi de energie din surse regenerabile, campanii de promovare a modurilor de reducere a consumului prin utilizarea mai eficientă a energiei şi combaterea risipei, până la consultanţă personalizată prin ghişee unice în primării.
"Fondurile disponibile de la bugetul de stat, dar mai ales fondurile europene nerambursabile de miliarde de euro destinate tranziţiei energetice în România trebuie direcţionate cu prioritate către acest gen de investiţii. În esenţă, cu cât soluţiile sunt mai pliate pe nevoile reale ale gospodăriilor, cu atât se risipesc mai puţine resurse şi efectele sunt mai scontate. În acest sens, este necesară rularea unor instrumente de diagnoză adecvate. Aceste instrumente există deja atât în politicile europene, cât şi în cele naţionale. Vorbim despre audit energetic şi date despre clădiri, despre baze de date privind diferite tipuri de ajutoare şi forme de sprijin, date socio-economice ale gospodăriilor, date de consum, etc. Colectarea lor sistematică este necesară, la fel ca şi centralizarea şi integrarea lor. Odată ce cauzele sunt mai uşor de identificat, ele sunt şi mai uşor de tratat", a precizat Sinea.
Ea a semnalat că, până în prezent, compensarea facturilor a costat aproape 17 miliarde de lei (peste 3,4 miliarde de euro) şi cifra încă se actualizează. Comparativ, suma depăşeşte întregul buget alocat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri prin componenta Valul de Renovare, de 2,2 miliarde de euro.
Cu cele 17 miliarde de lei cheltuite pe compensarea creşterii preţurilor la energie în ultimul an şi jumătate, s-ar fi putut sprijini instalarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa Verde Fotovoltaice pentru 850.000 de gospodării, la valoarea actuală a sprijinului de maximum 20.000 lei/beneficiar, a punctat Anca Sinea.
"Altfel spus, aproape una din cinci gospodării care trăiesc în locuinţe individuale în România, din cele 4,5 milioane existente (INS, 2021), ar fi putut beneficia de această subvenţie. La un buget total de 1,75 miliarde de lei alocat în 2023 de Administraţia Fondului pentru Mediu acestui program, fondurile s-au epuizat în câteva minute, în fiecare regiune a ţării. Aceasta demonstrează încă o dată interesul uriaş al românilor pentru astfel de sisteme ce le permit o mai mare autonomie energetică şi facturi mai mici la electricitate", a menţionat coordonatorul ORSE.
Conform datelor prezentate de aceasta, în România 8 din 10 clădiri au nevoie de renovare energetică, fiind vechi şi ineficiente energetic, dar în continuare rata de reabilitare termoenergetică a clădirilor este foarte redusă, mai ales în mediul rural, pentru care nu au existat niciodată programe dedicate de renovare a locuinţelor. În locuinţele din mediul rural, cel mai expus sărăciei energetice, procentul gospodăriilor care se încălzesc cu lemn este de 80%, neavând acces la alte surse sau forme de încălzire. Totodată, alte câteva zeci de mii de gospodării din România sunt într-o situaţie inimaginabilă: nu au acces nici măcar la electricitate, o nevoie minimală fără de care nu ne mai putem imagina astăzi viaţa.
"Astăzi, nimeni nu poate trăi într-un mod demn şi sănătos fără energie. Accesul la energie este un drept esenţial al omului, stipulat în Pilonul european al drepturilor sociale. Datoria oricărui stat este de a asigura accesul tuturor cetăţenilor la acest serviciu esenţial vieţii. În faţa unor ierni care nu se ştie ce ne vor aduce în privinţa preţurilor la energie, cele mai recente date Eurostat indică o realitate dură: unul din zece români (10,1% din populaţie) nu şi-a putut menţine locuinţa suficient de caldă, în 2021. Acest procent este peste media UE de 6,9% şi ne plasează în topul ţărilor celor mai vulnerabile din acest punct de vedere. Aşadar, e nevoie urgent de soluţii consistente, pe termen lung, ca românii să nu tremure de frig în case. Iar aceste soluţii nu pot fi găsite decât împreună, prin dialog, cooperare şi printr-un plan concret de acţiuni! Sărăcia energetică este o problemă a întregii societăţi", a punctat Anca Sinea.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat. Scopul acestei iniţiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel naţional, precum şi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populaţiei.
