Premium
Statisticile arată cifre sumbre. Mai bine de un sfert dintre copiii din România au mama plecată la muncă în străinătate, iar una din patru mame din Regiunea Nord-Est se angajează în străinătate pentru că nu are loc de muncă în ţară, mai mult cu 35% faţă de media naţională.
Tiffany este o tânără de 20 de ani care vrea să devină psiholog pentru a-i ajuta pe copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, iar trecând peste propria dramă, acum este studentă în anul I la Facultatea de Psihologie şi totodată unul dintre voluntarii de la organizaţia "Salvaţi Copiii".
Este strigătul, în multe cazuri necunoscut, al celor a căror copilărie sau adolescenţă este umbrită de plecarea părinţilor în alte state pentru a le asigura o viaţă mai bună decât au avut ei.
"Tatăl meu a plecat în străinătate când eram mică. Aveam vreo 7-8 ani. A fost o perioadă dificilă, pentru că am rămas doar eu cu mama. Am avut noroc că am rămas cu mama. Sunt zeci de mii de copii care rămân singuri, nici măcar cu mama. Am avut noroc şi de faptul că m-am înţeles foarte bine cu mama, care a încercat să ţină locul ambilor părinţi. Deşi eram mică, am simţit de multe ori că mama încerca să umple un gol rămas după plecarea tatălui meu la muncă în străinătate", povesteşte Tiffany Moisuc.
'Am plecat la muncă pentru tine'
A simţit lipsa unui sprijin emoţional pentru şcoală sau când nu avea prieteni.
"Aş fi avut nevoie să stau de vorbă cu tata, care mai mult era plecat la muncă în străinătate. Îl vedeam doar de câteva ori pe an, mai ales de sărbători. Din acest punct de vedere, îmi dau seama că am fost norocoasă. Sunt foarte mulţi copii care nu îşi văd părinţii nici măcar de sărbători. Sunt unii care rămân cu bunii sau sunt lăsaţi în grija rudelor ori trebuie să îşi poarte singuri de grijă", adaugă tânăra studentă.
Ea spune că perioada în care tatăl său a lipsit de acasă pentru a asigura traiul întregii familii a afectat-o destul de mult emoţional.
"Aşa că am decis să ajut. Acela a fost ţelul meu, motivaţia ulterioară, de a deveni psiholog ca să ajut copiii care sunt în situaţii mai dificile decât a mea. Consider că părinţii nu ar mai pleca la muncă în străinătate, dar pentru asta ar trebui salarii mai bune, mai multe locuri de muncă. Dacă părinţii aleg să plece, le transmit să păstreze o relaţie cât mai strânsă cu copii lor, să le trimită câte un mesaj în fiecare zi, să le asculte poveştile şi să nu le reproşeze 'am plecat la muncă pentru tine'. Înţeleg că ai plecat pentru ca mie să-mi fie bine, să am o viaţă mai bună decât a ta, dar am nevoie de tine aici", afirmă Tiffany Moisuc.
Este doar unul dintre cei peste 500.000 de copii din România ai căror părinţi au optat pentru a lucra în alte state pentru a le oferi un viitor mult mai bun.
Un studiu realizat de organizaţia 'Salvaţi Copiii' pentru prima dată în România pe această temă arată că aproape o jumătate de milion de copii din ţară au avut unul sau ambii părinţi plecaţi în perioada copilăriei lor.
Datele oficiale, mult mai mici decât cele reale
"În perioada iunie 2021 - iunie 2022. o jumătate de milion de copii aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în alte state. Regiunea de Nord-Est are cei mai mulţi copii aflaţi în situaţia aceasta. Sunt 130.000 de copii, pe primul loc fiind judeţul Suceava, apoi Botoşani şi Iaşi. Situaţia copiilor cu ambii părinţi plecaţi este foarte sensibilă, în sensul că foarte mulţi dintre ei nu ţin pasul cu şcoala. Unul din şapte copii nu merg încontinuu la şcoală, au rezultate slabe la învăţătură şi risc de abandon şcolar. Foarte mulţi au probleme emoţionale, depresie, anxietate, apatie, în proporţie mult mai mare decât alţi copii din aceste judeţe. Important pentru noi este ca autorităţile responsabile să înţeleagă că este o situaţie delicată, că nu avem date oficiale la nivelul situaţiei reale. Datele oficiale sunt mult mai mici decât cele ale copiilor aflaţi în astfel de situaţii", a declarat preşedintele 'Salvaţi Copiii România', Gabriela Alexandrescu, într-o conferinţă de presă.
Cei mai mulţi dintre copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate se află în Regiunea de Nord-Est a României.
Studiul realizat de cei de la "Salvaţi Copiii" arată că majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate se află la vârsta pre-adolescenţei (11,4 ani). Peste jumătate (51%) dintre părinţii plecaţi sunt persoane tinere, cu vârsta până în 39 de ani.
Acelaşi studiu mai arată că aproximativ unul din trei copii (32%) rămaşi în ţară are (şi) mama plecată, în 30% din cazuri mama fiind unicul susţinător al familiei. Una din patru mame din Regiunea NE (27%) pleacă pentru că nu are loc de muncă în proximitate, mai mult cu 35% faţă de media naţională.
Mamele nu trimit banii în România, vin cu ei acasă
Mamele tind să nu trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în ţară.
"Sunt 138.000 de copii din această regiune care au părinţii plecaţi. Dacă ar fi să evaluăm, este populaţia unui municipiu mare. Vorbim de o viitoare generaţie, copii care nu au părinţii lângă ei. Din punct de vedere al MAE, este o provocare. Avem rolul de facilitator între cei care rămân în ţară, copii şi bunicii, de cele mai multe ori, şi părinţii care pleacă la muncă în străinătate, bineînţeles, pentru un trai mai bun. Noi le punem la dispoziţie informaţiile, paşii care trebuie urmaţi pentru ca cei rămaşi în ţară să îşi înscrie aceşti copii la şcoală. Ambasadele noastre sunt tot timpul deschise", subliniază Janina Sitaru, secretar de stat în cadrul MAE.
Situaţia este îngrijorătoare şi la nivelul judeţului Iaşi, unde autorităţile încearcă să suplimenteze lipsa prezenţei şi afectivităţii părinţilor cu profesori şi specialişti care să înveţe copiii rămaşi singuri acasă cum să gestioneze situaţiile, emoţiile şi timpul.
"Cred că trebuie tras un semnal de alarmă pentru faptul că din cei 75.000 de copii din România care au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 25.000 sunt din Moldova. La nivelul judeţului Iaşi, pentru cei 4.184 de copii care au ambii părinţi plecaţi în străinătate cred că statul şi asociaţiile neguvernamentale ar trebui să se implice mai mult. Consiliul Judeţean Iaşi, prin Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, are ca prioritate crearea unor condiţii mai bune şi să asigurăm o susţinere care să înlocuiască dragostea maternă. Prin programele derulate la DGASPC, cu un buget de 110 milioane de lei, sperăm că vom reuşi să ajutăm suplinirea acestei nevoi. După cum bine ştiţi, avem Centrul de zi din Bucium, construim în Tătăraşi centrul Respiro, prin care să aducem o educaţie acestor copii. Prin activităţile derulate cu profesorii şi pedagogii încercăm să îi ţinem ancoraţi în societatea ieşeană", a declarat Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în conferinţă.
Primăria Iași a înființat Biroul Diaspora
În municipiul Iaşi, de câţiva ani, municipalitatea organizează, alături de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), târguri de locuri de muncă dedicate românilor din diaspora. Însă oferta este prea puţin tentantă pentru cei plecaţi să lucreze "afară".
De altfel, în cadrul Primăriei Iaşi a fost înfiinţat Biroul Diaspora, care transmite săptămânal oferta locurilor de muncă puse la dispoziţie de AJOFM către oficiile diplomatice şi consulare, centrele consulare, asociaţiile româneşti şi mass-media de limba română din afara graniţelor.
Tot la iniţiativa municipalităţii, în Iaşi funcţionează Centrul DIFAIN CSA (Diminuarea iniţială a fenomenelor actuale întâmpinate în nesupravegherea copiilor singuri acasă), care din 2010 şi-a deschis porţile pentru 100 de copii şi are drept obiectiv principal crearea unui mediu echilibrat, sigur şi prietenos în care copiii beneficiază de informaţii, instruire, activităţi recreative.
"Cred că este o decizie de suflet a românilor plecaţi din ţară în scopul de a-şi îmbunătăţi nivelul de trai. Cred că dragostea de copii este unul din motivele cele mai importante care îi determină să revină acasă, să îşi întregească familiile. Mai sunt lucruri de făcut. Cu toţii vrem 'o ţară ca afară'. Din fericire, ţara noastră începe să fie mai plăcută decât multe lucruri care se întâmplă afară. Trebuie să asigurăm stabilitate, locuri de muncă plătite decent, pentru a-şi păstra nivelul de trai găsit în afara ţării. Trebuie să avem o clasă politică responsabilă pentru destinul fiecărui cetăţean. Şi, desigur, să încercăm să ne aşezăm cu toţii la masa discuţiilor pentru a găsi soluţii, lucru care nu s-a întâmplat în ultimii 34 de ani. Cred că a venit şi acest moment. Cred în şansa românilor din afara graniţelor ţării, nu le-aş da un îndemn 'veniţi toţi înapoi', pentru că ar fi copleşitor pentru dânşii, dar cred că cei care au copii minori trebuie să se reîntoarcă acasă pentru a-şi reîntregi familiile", a declarat, la rândul său, primarul Iaşiului, Mihai Chirica.
