Premium
Bilanț în creștere la Kramatorsk, după ce rachetele rușilor au lovit un restaurant plin de civili. Printre victime se numără copii, dar și scriitori, politicieni și jurnaliști străini. Atacuri cu victime printre civili au avut loc și în Harkov. În oglindă, și asupra regiunii ruse Belgorod au loc atacuri continue. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de joi, 29 iunie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 29 iunie, ora 23.15: Șeful spionajului ucrainean a analizat criza rusă
Șeful Direcției Principale de Informații, Kirilo Budanov, a declarat că liderul PMC Wagner, Evgheni Prigojin, a fost convins să oprească rebeliunea prin presiuni asupra „credințelor sale patriotice", relatează Unian.
UPDATE 29 iunie, ora 22.06: Apar 'listele negre' după rebeliune în Rusia: 'Îi condamnăm! Să fie pedepsiți!'
Apar primele liste negre în Rusia, după revolta lui Prigojin! Sunt vizați cei care ar fi încercat să „părăsească” barca – „patria mamă”, cum spune Putin – în momentul cel mai greu de la venirea sa la putere. Autoritățile rusești intenționează să afle care dintre oficialii și managerii de top ai corporațiilor de stat au părăsit Rusia în timpul revoltei militare Wagner din 23-24 iunie. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a declarat că toți acești oameni ar trebui concediați.
UPDATE 29 iunie, ora 21.35: Guvernatorii regiunilor ruse Ivanovo şi Pskov confirmă moartea a două echipaje ruse, în rebeliunea Wagner
Autorităţi ruse confirmă că echipajele a două aeronave ruseşti au fost ucise sâmbătă, în timpul rebeliunii grupării paramilitare ruse Wagner, relatează CNN. Guvernatorul regiunii Ivanovo, Stanislav Voskresenski, a transmis miercuri condoleanţe familiilor şi prietenilor echipajului unui avion de tip Iliuşin 22 (Il-22) ucis la 24 iunie în timp ce efectua misiuni militare în regiune, declara miercuri agenţiei oficiale ruse de presă Tass serviciul de presă al Guvernului regional, scrie News.ro.
UPDATE 29 iunie, ora 20.27: Premierul spaniol va vizita Ucraina în prima zi a președinției Consiliului UE
Premierul spaniol Pedro Sanchez va vizita Ucraina sâmbătă, 1 iulie, la invitația președintelui Volodmir Zelenski, potrivit European Pravda. „Acest lucru spune multe despre cât de importante vor fi aceste șase luni pentru Europa noastră”, spune Zelenski, informează Mediafax.
Volodmir Zelenski a vorbit despre vizita premierului spaniol Pedro Sanchez în intervenției în format videoconferință la reuniunea Consiliului European.
„Consider că este simbolic ca sâmbăta aceasta, în prima zi a președinției Spaniei UE, la invitația mea, prim-ministrul Spaniei Sanchez să viziteze Ucraina”, a spus el.
Potrivit președintelui ucrainean, „acest lucru spune multe despre cât de importante vor fi aceste șase luni pentru Europa noastră”.
La 1 iulie, Spania își va începe președinția semestrială a Consiliului UE, în conformitate cu un sistem de rotație între cele 27 de state membre.
Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albarez, a declarat că prioritatea președinției spaniole a Uniunii Europene va fi „menținerea unității Europei în fața agresiunii ruse” în Ucraina.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a asigurat joi că alegerile parlamentare anticipate de la sfârșitul lunii iulie nu vor afecta președinția țării sale la Consiliul Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2023.
UPDATE 29 iunie, ora 20.25: Greu de demis! Serghei Șoigu anunță că a ucis mai mulți generali și ofițeri ucraineni
Armata rusă anunţă joi că a ucis doi generali ucraineni, câteva zeci de ofiţeri ucraineni şi aproximativ 20 de instructori militari străini într-un atac aerian recent la Kramatorsk, în estul Ucrainei, relatează AFP.
UPDATE 29 iunie, ora 20.20: Danemarca a luat foc: UE nu ar trebui să coboare standardele ca să primească Ucraina sau Republica Moldova
Danemarca susţine aderarea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, dar "circumstanţele geopolitice" nu justifică tergiversarea realizării reformelor de bună guvernare, a declarat joi ministrul danez de finanţe Lars Lokke Rasmussen pentru Financial Times, potrivit Reuters, informează Agerpres.
UPDATE 29 iunie, ora 20.15: Vladimir Putin mai primește o lovitură în spate după rebeliunea Wagner: un important miliardar a renunțat la cetățenia rusă
Omul de afaceri Igor Makarov a refuzat pașaportul rusesc, scrie Forbes, relatează Moscow Times. El a devenit cel puțin al șaselea miliardar care a renunțat la cetățenia rusă după începerea războiului din Ucraina.
UPDATE 29 iunie, ora 20.10: Un profesor român de la Oxford știe soluția pentru a opri Rusia: ce înseamnă conceptul Pax Europaea
Profesorul român la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola, susține că descurajarea Rusiei pentru a nu avansa și mai puternic în Europa ar fi revenirea la atitudinea din timpul Războiului Rece. El lansează conceptul de Pax Europaea, care înseamnă un nou sistem de securitate în Europa, care ține cont de faptul că Rusia este un stat agresor
UPDATE 29 iunie, ora 20.05: Bulgaria va instrui medici militari ucraineni şi va dona Ucrainei proiectile de artilerie
Bulgaria va instrui medici militari ucraineni şi se va alătura acordului european prin care vor fi furnizate Ucrainei un milion de proiectile de artilerie, a declarat joi ministrul apărării, Todor Tagarev, audiat în parlamentul de la Sofia în legătură cu planurile de participare la acest acord al Uniunii Europene, transmite BTA, informează Agerpres.
Ministrul a reamintit că legislativul a aprobat deja pregătirea în Bulgaria a până la 60 de militari ucraineni anual, ca sanitari. El a adăugat că partea bulgară a propus reprezentantului Ucrainei pe lângă Misiunea UE de Asistenţă Militară ca programul de instruire să aibă loc în septembrie.
Tagarev a mai afirmat că Bulgaria se va alătura iniţiativei europene de achiziţie în comun a muniţiei, în cadrul căreia UE va furniza Ucrainei un milion de obuze. În prealabil, se va adopta o hotărâre de guvern şi se va semna un acord aflat în curs de redactare.
Reprezentantul executivului a arătat că participarea la astfel de proiecte prezintă avantaje: Bulgaria îşi demonstrează astfel susţinerea faţă de noua politică sectorială a UE în domeniul achiziţiilor comune pentru apărare, care va promova cooperarea în domeniu pe termen lung. De asemenea, forţele armate bulgare vor avea posibilitatea să obţină muniţii care nu se produc în prezent în ţară.
Un alt avantaj este legat de costurile posibil mai reduse pentru comenzi mari şi de scutirea de TVA. Achiziţiile în comun vor elimina concurenţa între ţări şi vor oferi industriei de apărare europene o perspectivă clară pentru investiţiile planificate în vederea extinderii capacităţilor de producţie existente şi a construirii unora noi.
Tagarev a mai afirmat că participarea Bulgariei la proiectul european va asigura accesul la stimulente financiare pentru ţările producătoare; până la jumătatea lui 2025 se vor aloca în acest scop aproape 500 de milioane de euro, iar finanţarea va putea fi folosită pentru modernizare sau pentru capacităţi noi de producţie în industria de armament.
Bulgaria nu va participa la transferul de proiectile de calibrul 155 mm către Ucraina din stocurile existente, deoarece nu dispune de astfel de muniţii, însă ministrul nu a exclus ca unele firme bulgare să obţină contracte de producţie a acestora din partea Agenţiei Europene de Apărare.
Întrebat dacă a deţinut funcţii în ministerul ucrainean al apărării, Tagarev a declarat că a fost consilier în această instituţie din 2005 până în 2011 şi că a făcut periodic vizite la Kiev, însă nu a fost plătit în niciun fel de Ucraina.
Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.
UPDATE 29 iunie, ora 18:46: Se pregătește ceva: Trupele Wagner sunt în mișcare. Imaginile din satelit i-au dat de gol/ FOTO
Imagini din satelit par să arate activitate la o bază militară dezafectată din Belarus, pe fondul speculațiilor privind relocarea forțelor Wagner în această țară.
UPDATE 29 iunie, ora 18:45: Sfârșitul putinismului va fi haotic și violent (Politico)
Puciul eșuat al lui Evgheni Prigojin a arătat fragilitatea regimului lui Vladimir Putin, scrie Politico. După cum a spus și Mihail Hodorkovski, un lider al opoziției ruse, „acum, țara și lumea știu că este posibil să te revolți împotriva lui Putin”.
UPDATE 29 iunie, ora 18:44: VIDEO | Temându-se că pierde puterea, Vladimir Putin a apelat la rețeta patentată a liderilor occidentali
Preşedintele rus Vladimir Putin a apelat la o strategie a liderilor occidentali, în campaniile electorale, și a făcut o baie de mulțime în cursul unei vizite în Republica rusă Daghestan.
UPDATE 29 iunie, ora 18.43: Rebeliunea Wagner relevă ”fisuri şi disensiuni” în Rusia, o ”problemă internă”, declară Stoltenebrg înaintea summitului UE. Statele membre UE au început să formeze militari ucraineni în pilotarea avioanelor de tip F-16, anunţă secretarul general al NATO
Rebeliunea grupării paramilitare ruse Wagner din weekend relevă ”fisuri şi disensiuni” în Rusia, subliniază joi, la Bruxelles, înaintea unui summit al Uniunii Europene (UE), secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, relatează CNN, informează News.ro.
”Este important, totodată, să subliniem că acestea sunt probleme interne ale Rusiei şi este prea devreme să tragem concluzii finale”, subliniază Stoltenberg înaintea summitului UE, care se desfăşoară joi şi vineri.
”Ceea ce contează pentru NATO este că vom continua să susţinem Ucraina”, declară el.
Statele membre UE au început să formeze militari ucraineni în pilotarea avioanelor de tip F-16, anunţă secretarul general al NATO.
”Cel mai important lucru şi cea mai imediată şi urgentă sarcină este să susţinem Ucraina, pentru a face astfel încât Ucraina să prevaleze ca naţiune suverană şi independentă în Europa”, a subliniat el.
UPDATE 29 iunie, ora 18:42: Prigojin a fost informat înainte de rebeliune că Wagner nu avea să mai poată lupta în Ucraina şi să mai primească fonduri de la Ministerul rus al Apărării dacă nu semnează contracte cu ministerul, anunţă preşedintele Comisiei Apărării din Dumă, Andrei Kar
Şeful grupării paramilitare Wagner, Evghnei Prigojin, a fost informat - înainte de rebeliune - că mercenarilor săi avea să nu li se mai permită să participe la ”operaţiunea militară specială” din Ucraina, dezvăluie joi două agenţii de stat ruse de presă, relatează CNN, informează News.ro.
Această decizie a fost luată deoarece Prigojin a refuzat să dea curs unui ordin al Ministerului rus al Apărării, care obliga toate grupările de mercenari care luptă în Ucraina să încheie contracte cu ministerul, dezvăluie preşedintele Comisiei Apărării din cadrul Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Andrei Kartapolov, citat de agenţiile ruse presă Tass şi RIA Novosti.
Prigojin a fost informat că Wagner nu avea să mai primească fonduri de la Ministerul rus al Apărării, dezvăluie Kartapolov.
UPDATE 29 iunie, ora 17.10: Guvernator: Doi civili au murit în urma unui atac asupra unui centrul de ajutorare din Herson
Trupele rusești au lovit, joi, un centru de ajutorare din Herson, ucigând doi civili și rănind alți doi, potrivit guvernatorului regiunii, Oleksandr Prokudin, informează Mediafax.
Atacul a avut loc în momentul în care rezidenții au mers la centrul respectiv pentru a primi ajutor umanitar, a declarat Prokudin, citat de Kyiv Independent.
Potrivit Procuraturii Generale, depozite și alte facilități de infrastructură civilă au fost avariate în timpul atacului.
La începutul aceleiași zile, forțele rusești au lovit așezarea Bilozerka din regiunea Herson. O femeie în vârstă de 71 de ani a fost ucisă, alte două persoane au fost rănite și cel puțin 12 clădiri rezidențiale au fost avariate.
Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic, precum Bilozerka, au fost bombardate continuu de când au fost eliberate de forțele ucrainene, în noiembrie 2022.
Forțele rusești au fost „împinse” pe malul estic al râului, de unde de atunci trag asupra teritoriilor eliberate, provocând în mod regulat moartea și rănirea civililor.
UPDATE 29 iunie, ora 17.08: VIDEO - Klaus Iohannis: 'Lucrările ucrainene la Canalul Bîstroe au fost un mit. Nu au fost lucrări de adâncire, ci de întreținere'
Președintele României, Klaus Iohannis, susține că Ucraina a efectuat doar lucrări de întreținere la Canalul Bîstroe, nu lucrări de „adâncire”. Iohannis a explicat faptul că pentru o eventuală lucrare de adâncire e nevoie ca și România să fie consultată în acest sens.
UPDATE 29 iunie, ora 17.00: Vladimir Putin explică la ce se gândea, în timp ce soldații Wagner înaintau spre Moscova
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, miercuri, în cadrul unei întâlniri cu liderul republicii Daghestan, că "nu s-a îndoit" de sprijinul ruşilor în timpul rebeliunii armate de săptămâna trecută a grupului Wagner, care a provocat cea mai gravă criză din ţară de la venirea sa la putere, în urmă cu peste 20 de ani, conform AFP, informează News.ro.
UPDATE 29 iunie, ora 16.48: Ucraina organizează exerciţii de intervenţie în caz de dezastru, în apropierea centralei nucleare de la Zaporojie
Ucraina organizează de joi exerciţii de intervenţie în caz de dezastru, în apropierea centralei nucleare de la Zaporojie ocupată de forţele ruse, transmite Reuters, informează Agerpres.
Kievul a acuzat luna aceasta Moscova de pregătirea unei înscenări de atac terorist la centrală, urmat de degajarea de radiaţii. Rusia a dezminţit acuzaţia, reaminteşte agenţia citată.
Iuri Malaşko, guvernatorul regiunii ucrainene Zaporojie, unde este situată centrala, a afirmat că exerciţiile au loc în oraşul Zaporojie şi în districtul din jurul acestuia.
Exerciţii similare au loc şi în regiunea vecină Herson, a anunţat guvernatorul acesteia, Oleksander Prokudin. El a arătat pe Telegram că "scopul evenimentului este de a coordona acţiunile tuturor serviciilor în cazul unei ameninţări reale cu o situaţie de urgenţă" la centrală şi a cerut populaţiei să îşi păstreze calmul.
Potrivit lui Prokudin, scenariile de după un dezastru nuclear, inclusiv privind informarea şi evacuarea locuitorilor, sunt elaborate de diferiţi oficiali şi de forţele de apărare civilă. Autorităţile testează sistemele de alertă.
Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, cu şase reactoare, a fost ocupată de forţele ruse la începutul lui martie 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.
Luna aceasta, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut comunităţii internaţionale să facă presiuni asupra Rusiei pentru încetarea ocupaţiei centralei şi pentru garantarea securităţii nucleare.
Centrala a fost bombardată de mai multe ori, iar Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de aceste atacuri.
UPDATE 29 iunie, ora 16:47: Josep Borrell: 'Vladimir Putin a fost slăbit. Rebeliunea îl face un pericol mai mare'
Preşedintele rus Vladimir Putin a fost "slăbit" de rebeliunea grupului de mercenari Wagner, ceea ce îl face "un pericol mai mare", a declarat joi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, la sosirea la Consiliul European de la Bruxelles, relatează AFP, informează Agerpres.
"Un Putin slăbit reprezintă un pericol mai mare", a avertizat Borrell, subliniind riscul de "instabilitate" pentru Rusia.
Vladimir Putin "procedează la o curăţenie internă" cu arestarea generalilor şi încearcă să afle "cine se află în spatele acestei încercări de rebeliune armată", a subliniat Borrell.
Ucraina se va afla joi în centrul discuţiilor dintre liderii europeni, cu o intervenţie planificată a preşedintelui Volodimir Zelenski prin videoconferinţă.
Această rebeliune a arătat că există "fisuri adânci" în sistemul creat de Putin şi "va avea consecinţe pentru noi", a avertizat, la rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
"Este important să sporim sprijinul pentru Ucraina, pentru capacitatea sa militară şi ajutorul financiar", a pledat ea la sosirea la Bruxelles.
Comisia Europeană a propus pe 20 iunie statelor membre să aprobe un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027, o contribuţie suplimentară la bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027.
"Trebuie să ne asigurăm că Ucraina este capabilă să se apere", a insistat şeful diplomaţiei europene.
"Facilitatea Europeană pentru Pace ar trebui finanţată în continuare şi poate ar trebui să devină un fond de apărare ucrainean", a sugerat el.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, invitat la summit, a pledat şi el pentru un sprijin pe termen lung pentru Ucraina, care doreşte să adere la Alianţa Nord-Atlantică şi la UE.
"Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina pentru ca aceasta să rămână o ţară suverană şi independentă, în caz contrar dezbaterile privind aderarea nu vor mai fi relevante", a avertizat el.
UPDATE 29 iunie, ora 16:46: REUTERS: UE nu ar trebui să coboare ştacheta pentru a primi Ucraina, a declarat Danemarca pentru "Financial Times"
Danemarca susține aderarea la UE a Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și a Balcanilor de Vest, dar "circumstanțele geopolitice" nu justifică faptul că se trece peste reformele de guvernare, a declarat joi ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, pentru "Financial Times", potrivit Rador.
UE riscă să "importe instabilitate" dacă își relaxează standardele privind democrația și corupția pentru a grăbi aderarea Ucrainei și a altor țări candidate, a declarat Lars Lokke Rasmussen într-un interviu acordat ziarului. Pentru a adera la UE, o țară trebuie să își alinieze legislația la numeroase standarde europene, de la climă la muncă. Acest proces durează de obicei mulți ani, a subliniat Lars Lokke Rasmussen. Când a fost întrebat despre aderarea Ucrainei la UE, Rasmussensa spus că UE nu ar trebui să "coboare ștacheta", ci să ajute Ucraina cu investiții și asistență, relatează "Financial Times". Deși Ucraina a îndeplinit 2 din cele 7 condiții pentru a lansa procesul de aderare la UE, un oficial UE familiarizat cu recomandările blocului către Ucraina a declarat că sunt necesare unele reforme judiciare cheie. În 2019, Comisia Europeană a propus modificări ale sistemului de primire a noilor țări în UE pentru a acorda mai multă greutate poziţiei membrilor blocului comunitar, după ce țări precum Franța și Danemarca s-au opus extinderii UE pentru a include șase țări din Balcani. Lars Lokke Rasmussen a declarat pentru "Financial Times" că Danemarca a revenit asupra poziției sale și că este chiar deschisă la o reformă internă a UE, inclusiv la o mai mare majoritate de voturi, pentru a primi noi membri.
UPDATE 29 iunie, ora 16.45: CNN: Prezenţa lui Evgheni Prigojin poate fi o ameninţare în ce priveşte infiltrarea în UE (Letonia)
Premierul leton Arturs Krišjānis Kariņš a declarat că prezența șefului Wagner, Evgheni Prigojin, în Belarus, cu care Letonia, membră NATO, are o graniță comună, reprezintă o potențială amenințare în ceea ce privește "tentativa de infiltrare în Europa în scopuri necunoscute", informează CNN, potrivit Rador.
"Așa că asta înseamnă că trebuie să ne sporim gradul de conștientizare a frontierelor", a adăugat Arturs Krišjānis Kariņš, reiterând importanța adoptării unor noi planuri NATO de consolidare a flancului său estic.
UPDATE 29 iunie, ora 15.56: Rușii din Belgorod simt războiul pe pielea lor: Guvernatorul raportează lovituri de mortiere, artilerie și lansatoare de grenade
Regiunea Belgorod a fost ţinta unui atac lansate din mortiere, artilerie, lansatoare de grenade și dispozitive explozive, a declarat guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, relatează Rosbalt, potrivit RADOR.
UPDATE 29 iunie, ora 15.50: Doi morţi şi şapte răniţi, inclusiv cinci fete, în bombardamente ucrainene, acuză primarul ocupaţiei ruse din Doneţk
Cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte şapte rănite în bombardamente ucrainene în oraşul Doneţk (est), acuză reprezentantul ocupaţiei ruse, Aleksei Kulezmin, relatează CNN, informează News.ro.
Cinci adolescente au fost rănite, preciza miercuri, în acest mesaj postat pe Telegram, primarul instalat de ruşi, iar mai multe apartamente au fost avariate.
Armata ucraineană a bombardat de 16 ori oraşul Doneţk, miercuri, începând de la ora 9.00 (şi ora României) şi până la ora 21.00 (şi ora României), a acuzat Kulezmin, care cita ”centrul comun de comandă şi control” al ”republicii populare” de la Donek.
CNN scrie că nu a putut verifica în mod independent aceste informaţii.
UPDATE 29 iunie, ora 15.48: Fata lui Serghei Surovikin rupe tăcerea: 'Se află la locul de muncă. Nu are nimic!'
Fata comandantului Forțelor Aeriene ruse, generalul-colonel Serghei Surovikin, a declarat pentru publicația Baza că generalul nu a fost arestat și că se simte bine. Spre dimineață, pe canalele de Telegram au apărut postări despre încarcerarea sa într-un centru de detenție preventivă, fiind suspectat de implicare în revolta "wagnerilor".
UPDATE 29 iunie, ora 15.46: Țările UE cu o poziție neutră se opun acordării de garanții de securitate categorice Ucrainei
Țările UE cu o poziție neutră se opun acordării de garanții de securitate categorice Ucrainei, a declarat joi cancelarul austriac Karl Nehammer, relatează Reuters, informează Mediafax.
"Pentru noi, ca state neutre, este clar că nu putem da astfel de garanții de securitate. Austria, Irlanda, Malta și Cipru au spus clar că au obiecții", a declarat Nehammer înainte de o întâlnire cu alți lideri guvernamentali din UE la Bruxelles.
"Rolul statelor neutre trebuie să fie luat în considerare în mod explicit. Vom discuta cu siguranță acest lucru și vom găsi formulări care să fie acceptabile și pentru noi".
Declarația vine în urma comentariilor făcute joi de Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de externe, într-un interviu acordat Financial Times, în care a declarat că UE nu ar trebui să "coboare ștacheta" pentru aderarea Ucrainei în ceea ce privește corupția și democrația, afirmând că dacă ar face acest lucru ar risca să "aducă instabilitate".
Rasmussen a adăugat că Danemarca a susținut aderarea la UE a Ucrainei, Moldovei, Georgiei și Balcanilor de Vest, dar că "circumstanțele geopolitice" nu justifică să „se treacă” peste reformele de conducere.
UPDATE 29 iunie, ora 15.45: Emisarul Vaticanului s-a întâlnit cu comisarul rus pentru drepturile copiilor, vizat de un mandat de arestare al CPI
Emisarul papei Francisc pentru pace în Ucraina, cardinal italian Matteo Zuppi, s-a întâlnit joi la Moscova cu comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, vizată de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională de la Haga (CPI) pentru "deportarea ilegală" de copii din Ucraina, relatează AFP, informează Agerpres.
"Am discutat chestiuni umanitare legate de operaţiunile militare şi de protecţia drepturilor copiilor", a declarat oficialul rus pe Telegram, însoţind mesajul său de mai multe fotografii cu cardinalul italian.
"Sunt sigură că dragostea şi mila creştine vor ajuta la dialog şi la înţelegerea reciprocă", a adăugat ea.
Vizita cardinalului Matteo Zuppi în Ucraina, la începutul lunii iunie, nu a condus la un progres în soluţionarea conflictului cu Rusia, însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat totuşi că "Sfântul Scaun poate aduce o contribuţie eficientă" la eliberarea prizonierilor de război ucraineni şi la întoarcerea în Ucraina a copiilor "deportaţi", potrivit Kievului, către Rusia.
Kievul a anunţat că cel puţin 20.000 de minori au fost duşi ilegal în Rusia.
Curtea Penală Internaţională a emis la mijlocul lunii martie un mandat de arestare istoric împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a comisarului rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, considerându-i presupuşi responsabili pentru "crima de război de deportare ilegală" a acestor minori ucraineni.
Moscova respinge toate aceste acuzaţii şi susţine că i-a "salvat" pe aceşti copii din zonele de conflict şi că a pus în aplicare proceduri pentru a-i reuni cu familiile lor.
Matteo Zuppi urmează să se întâlnească joi după-amiază cu patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe din Rusia şi aliat al preşedintelui Vladimir Putin.
El urmează să participe, de asemenea, la o slujbă religioasă catolică joi seara la Catedrala Catolică din Moscova, înainte de a se întoarce la Roma vineri după-amiază.
UPDATE 29 iunie, ora 15.43: Cel puţin 14 militari ruşi din Pskov ucişi, iar alţi zece luaţi prizonieri, în incursiunea de la începutul lui iunie în Belgorod
Cel puţin 14 militari din regiunea Pskov (nord-vest) au fost ucişi în timpul unei incursiuni în regiunea Belgorod, la începutul lui iunie, anunţă guvernatorul regiunii Pskov, Mihail Vedernikov, relatează CNN, informează News.ro.
Militarii ”au fost ucişi la începutul lunii, în atacul grupului de sabotaj şi recunoaştere în regiunea Belgorod”, a anunţat miercuri, într-o postare pe Telegram, guvernatorul din Pskov.
”Funeraliile au avut loc săptămâna trecută şi săptămâna aceasta”, a precizat el.
”Din nefericire, acestea nu sunt ultimele dolii. Pentru moment ştim că în acele zile au fost ucişi cel puţin 14” militari ruşi.
Cel puţin alţi zece militari din Pskov au fost luaţi prizonieri în timpul incursiunii, a anunţat el.
Schimbul de focuri s-a intensificat în zona de frontieră dintre regiunea rusă Belgorod şi Ucraina, în ambele direcţii, dar şi incursiuni ale unor grupări de combatanţi ruşi anti-Putin în regiunea rusă.
UPDATE 29 iunie, ora 14.50: Ucraina se confruntă cu lipsa muniției pe fondul contraofensivei: Au mii de tancuri în locuri protejate. Au aproximativ 360.000 de soldați
Mihailo Podoliak, consilierul şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, a declarat pentru Corriere della Sera că Forțele Armate ale Ucrainei se confruntă cu o lipsă de muniţie pe fondul contraofensivei şi se confruntă cu bariere defensive serioase și cu o superioritate numerică, relatează Korespndent.
UPDATE 29 iunie, ora 14.38: Ucraina recunoaște forța devastatoare a Rusiei: Bătălia pentru Bahmut e feroce, dar înaintăm
Armata ucraineană anunţă joi că înaintează la Bahmut (est), în pofida unei ”bătălii feroce”, la o lună de la lansarea contraofensivei, relatează AFP. ”Avansăm în apropiere de Bahmut, iar acest lucru continuă”, anunţă într-o postare pe Telegram comandantul Forţelor Terestre ucrainene, Oleksandr Sîrski
UPDATE 29 iunie, ora 14.13: Moment de cotitură în războiul din Ucraina: Am reușit să preluăm inițiativa strategică
Comandandul-şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujni, a anunțat, miercuri seară, că a avut o convorbire la telefon cu şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, notează RBC
UPDATE 29 iunie, ora 12.25: Ofensivă pe scară largă: Armata Ucrainei desfăşoară operaţiuni pe segmente extinse ale frontului
Forțele de Apărare ale Ucrainei au preluat inițiativa strategică în direcția estică Bahmut și desfășoară operațiuni ofensive pe segmente extinse ale frontului - a raportat, joi, Andri Kovaliov, purtătorul de cuvânt al Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE 29 iunie, ora 12.05: Strategie stranie în Rusia, după asaltul lui Prigojin: Cei mai importanţi generali ruşi au dispărut subit
Cei mai importanţi generali din Rusia au dispărut din spaţiul public după rebeliunea eşuată a mercenarilor grupului Wagner care viza răsturnarea conducerii militare ruse, pe fondul dorinţei preşedintelui Vladimir Putin de a-şi reafirma autoritatea şi al unor informaţii neconfirmate despre cel puţin o arestare, notează joi Reuters într-o amplă analiză
UPDATE 29 iunie, ora 9.45: Conversaţie telefonică între şefii armatelor ucraineană şi americană
Comandantul-şef al Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni, a raportat că, în cursul serii de miercuri, a discutat la telefon cu şeful statului major al armatei SUA, Mark Milley.
"Am discutat despre situația de pe front. Am reușit să preluăm inițiativa strategică, Forțele de Securitate și Apărare ale Ucrainei continuă să desfășoare operațiuni ofensive, există progrese. Inamicul opune rezistență puternică, dar, în același timp, suferă pierderi grele. Încearcă să-şi mențină pozițiile pe fondul minării masive a zonei" - a transmis Zalujni.
Update 29 iunie, ora 9.10: Prigojin și Putin ar putea fi încă în negocieri (ISW)
Rapoarte recente sugerează că părțile implicate în acordul pentru a pune capăt scurtei rebeliuni a Grupului Wagner, inclusiv dictatorul belarus Alexander Lukașenko, ar putea încă să negocieze detaliile acordului, a informat Institutul de Studii a Războiului pe 28 iunie.
UPDATE 29 iunie, ora 8.55: Aproape 700 de militari ruşi au murit pe frontul din Ucraina, în luptele din ultimele 24 de ore (armata ucraineană)
Forţele ucrainene au lichidat 680 de invadatori ruși, în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 227.780 - potrivit unui raport publicat, joi, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 315 (+1) avioane și 308 elicoptere rusești. Au mai fost distruse 4.038 (+2) de tancuri ale armatei ruse, 7.857 (+10) de vehicule blindate, 4.116 (+27) de sisteme de artilerie, 388 (+1) de sisteme de apărare antiaeriană, 627 de lansatoare multiple de rachete, 6.780 (+6) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 3.513 (+14) de drone, 1.261 de rachete de croazieră și tehnică specială (569 de unități).
UPDATE 29 iunie, ora 8.43: Autorităţile organizează exerciții pentru situaţii de urgenţă la Centrala Nucleară Zaporijjia
În orașul Zaporijjia şi în întreaga regiune încep, joi, exerciții speciale în caz de situaţii urgență la centrala nucleară, aflată sub ocupaţia trupelor ruse. Şeful Administrației Militare Regionale Zaporijjia, Iuri Malaşko, a anunţat că, având în vedere acţiunile planificate, sunt posibile restricții temporare de circulație.
Totodată, acesta a făcut apel la cetățeni să-şi păstreze calmul. Administraţia a explicat că scopul exercițiilor speciale este de a coordona acțiunile tuturor serviciilor în cazul unei amenințări reale la Centrala Nucleară Zaporijjia.
Pe 22 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a fost informat de serviciile secrete că ocupanţii ruși pregătesc un atentat cu scurgeri de radiații la Centrala Nucleară Zaporijjia. Liderul ucrainean a subliniat că a transmis aceste informații tuturor partenerilor internaționali ai Kievului. Şefului seerviciului de informaţii militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, de asemenea, a raportat recent că trupele ruse au minat suplimentar Centrala Nucleară Zaporijjia, în special un bazin de răcire.
UPDATE 29 iunie, ora 07.30: Șeful NATO le cere aliaților să nu meargă pe fentă după `rebeliunea Wagner`: În tot acest timp rușii și-au sporit capacitățile
Șeful NATO a declarat marți că puterea armatei Rusiei nu ar trebui subestimată în urma revoltei de weekend a mercenarilor Grupului Wagner și a spus că alianța și-a sporit capacitățile de confruntare cu Rusia, în ultimele zile.
Jens Stoltenberg a spus că alianța ar putea decide să-și sporească puterea și capacitatea de a face față Rusiei și aliatului său Belarus, atunci când liderii NATO se vor întâlni în capitala Lituaniei, Vilnius, în perioada 11-12 iulie, relatează military.com citat de Rador.
UPDATE 29 iunie, ora 07.20: Guvernul elveţian refuză transferul de tancuri vechi către Ucraina: 'Ar antrena o schimbare a politicii de neutralitate'
Guvernul elveţian a spus încă o dată nu unei transferări de arme destinate Ucrainei, de data aceasta vechi tancuri Leopard 1 aparţinând Ruag, grupul de apărare publică, notează AFP, potrivit Agerpres.
Consiliul Federal a ajuns la concluzia că vânzarea celor 96 de tancuri "nu este posibilă pe baza dreptului în vigoare", potrivit unui comunicat al guvernului federal.
UPDATE 29 iunie, ora 05.35: Zelenski anunță o cifră colosală: 'Am eliminat peste 20.000 de militanți Wagner!'
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un mic grup de luptători Wagner prezenți în estul Ucrainei nu reprezintă o amenințare, informează CNN, potrivit Rador.
"Wagnerii sunt prezenți pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei. Ei sunt și au fost prezenți în regiunea Lugansk. Acesta este adevărul", a declarat Volodimir Zelenski în timpul unei conferințe de presă comune cu președinții polon și lituanian, miercuri, la Kiev, adăugând că "mulți dintre ei au fost eliminați de forțele noastre de apărare - peste 20.000".
UPDATE 29 iunie, ora 05.05: Kremlinul e categoric în privința generalului care ar fi știut de rebeliune: 'Acesta este un astfel de exemplu!'
Relatarea cotidianului american The New York Times, care susţine că generalul rus Serghei Surovikin (n.r.: foto stânga) avea cunoştinţă despre planurile de rebeliune ale liderului grupării paramilitare Wagner, Evgheni Prigojin, face parte din seria de bârfe şi speculaţii după această rebeliune, a reacţionat miercuri preşedinţia rusă, potrivit agenţiilor Reuters şi EFE, informează Agerpres.
"Vor fi multe speculaţii, bârfe şi aşa mai departe în jurul acestor evenimente. Cred că acesta este un astfel de exemplu", a declarat la conferinţa sa de presă zilnică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
UPDATE 29 iunie, ora 04.20: Ucraina, care se află sub invazia Rusiei de 16 luni, vrea să-şi producă singură toate armele şi echipamentele militare în viitor
Volodimir Zelenski: Ucraina, care se află sub invazia Rusiei de 16 luni, vrea să-şi producă singură toate armele şi echipamentele militare în viitor
Ucraina, care se află sub invazia Rusiei de 16 luni, vrea să-şi producă singură toate armele şi echipamentele militare în viitor, a declarat miercuri preşedintele Volodimir Zelenski, relatează dpa.
UPDATE 29 iunie, ora 03.15: Sfidare totală: Vladimir Putin nu l-a primit la Kremlin pe emisarul pentru pace al Vaticanului
Kremlinul a anunţat miercuri că emisarul pentru pace al Vaticanului, cardinalul Matteo Zuppi, aflat în vizită la Moscova, va discuta despre conflictul din Ucraina cu Iuri Uşakov, consilier pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite Reuters, conform Agerpres.
Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedinţiei Rusiei, Dmitri Peskov, Putin este cel care i-a cerut lui Uşakov să discute cu trimisul Papei Francisc "situaţia legată de Ucraina şi, desigur, căi posibile de soluţionare politică şi diplomatică".
