Premium
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti susţin că nu se poate reţine vinovăţia Antenei 3 în dosarul RCS&RDS, deoarece postul de televiziune nu a făcut altceva decât să difuzeze un spot fără să ştie că acesta ascundea de fapt un şantaj. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au dat publicităţii motivele pentru care au dispus pe 12 mai achitarea postului Antena 3 şi a SC Intact Intact Publishing SRL, în timp ce Dan Voiculescu a primit 2 ani închisoare, Sorin Alexandrescu (directorul Antena Group) - 3 ani şi 6 luni cu executare, Camelia Voiculescu - 2 ani cu suspendare, Şerban Pop (fost preşedinte ANAF) - 2 ani cu executare. Sentinţa nu este definitivă.
În opinia magistraţilor, Antena 3 a difuzat un spot în mai 2013, fără să ştie că acesta ascundea de fapt un şantaj la adresa administratorului RCS&RDS, Ioan Bendei, iar întreaga responsabilitate este a SC Antena Group SA, societate care de altfel a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 350.000 de lei. "Curtea nu poate reţine vinovăţia persoanei juridice SC Antena 3 SA cu privire la infracţiunea de complicitate la şantaj, de a cărei săvârşire a fost acuzată. Această inculpată nu a făcut altceva decât să difuzeze de 5 ori, în intervalul 9 -10.05.2013, spotul intitulat 'Exploziv! Mită în fotbal...', în baza unui contract de promovare reciprocă, încheiat la data de 30.12.2011 cu SC Antena TV Group SA şi prelungit ulterior la data de 31.12.2012. Acest contract avea ca obiect publicarea mesajelor publicitare pe care posturile TV deţinute de cele două societăţi şi le puneau reciproc la dispoziţie. Potrivit contractului, partea care solicita difuzarea unui astfel de mesaj (beneficiarul) îşi asuma integral responsabilitatea pentru calitatea şi modalitatea de comercializare a produselor/serviciilor promovate, iar cealaltă parte (difuzorul) nu avea nicio răspundere privind eventuale pretenţii ale terţilor în legătură cu conţinutul mesajelor publicitare difuzate. Prin raportare la conţinutul spotului, persoanele străine de infracţiunea în a cărei săvârşire era implicat inculpatul Alexandrescu Sorin nu aveau cum să realizeze că spotul respectiv ascundea de fapt un şantaj", se arată în motivarea instanţei.
Judecătorii spun că, din probele de la dosar, a rezultat că nicio persoană din conducerea postului Antena 3 şi niciun angajat al televiziunii nu a avut cunoştinţă despre infracţiunea de şantaj. "Rezultă aşadar că inculpata (SC Antena 3 SA, n.r.) nu putea să îşi dea seama că spotul pus la dispoziţie de partenerul contractual SC Antena TV Group SA avea legătură cu comiterea unei infracţiuni de şantaj. În aceste condiţii, SC Antena 3 SA, la fel ca şi inculpaţii Matiescu George Daniel şi SC Intact Publishing SRL, a acţionat fără vinovăţie, necunoscând şi neavând nici posibilitatea să cunoască faptul că ar fi implicată în comiterea unei infracţiuni", se mai spune în motivarea instanţei. Pe de altă parte, în legătură cu acuzaţia de complicitate la şantaj adusă de procurorii DNA postului Antena 3, cu referire la faptul că au fost difuzate, după data de 30 mai 2013, emisiuni prin care s-a urmărit exonerarea de răspundere penală a lui Sorin Alexandrescu, denigrarea sistemului judiciar şi influenţarea deciziilor magistraţilor, judecătorii de la Curtea de Apel au apreciat că această faptă, "chiar şi în ipoteza în care a avut loc, nu poate constitui infracţiune". "Este incontestabil că orice activitate infracţională a autorului infracţiunii de şantaj, inculpatul Alexandrescu Sorin, s-a epuizat odată cu reţinerea sa de către organele judiciare, la data de 30.05.2013. Drept urmare, inculpata Antena 3 SA nu putea săvârşi acte de complicitate la o infracţiune după data epuizării acesteia, conceptul de complicitate posterioară neputând exista. În mod obişnuit, ajutorul dat unei persoane care a săvârşit o fapta prevăzută de legea penală, ulterior comiterii acestei fapte, reprezintă infracţiunea de favorizare a infractorului, potrivit Codului penal din 1969, respectiv favorizarea făptuitorului, conform Codului penal în vigoare. Instanţa nu putea proceda însă la o schimbare de încadrare juridică în acest sens a faptei anterior prezentate, deoarece actele inculpatei (difuzarea unor emisiuni TV) nu îndeplinesc 'de plano' condiţia esenţială pentru existenţa infracţiunii de favorizare a infractorului, anume să aibă capacitatea de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală sau judecata unei persoane", afirmă magistraţii.
Judecătorii consideră că o emisiune TV, indiferent de conţinut, nu ar trebui să influenţeze deciziile instanţei, cel mult poate crea un curent favorabil celui acuzat în opinia publică. "În mod evident, o emisiune TV, indiferent de conţinutul acesteia, nu poate avea aptitudinea de a influenţa deciziile magistraţilor, cel mult poate crea un curent de opinie favorabil celui acuzat în cadrul societăţii. Este însă de netăgăduit că organele judiciare nu îşi conduc activitatea în funcţie de opinia publică, ci strict în conformitate cu dispoziţiile legale. În aceste condiţii, o eventuală campanie de presă demarată de postul Antena 3 (în faza de urmărire penală nu s-au administrat probe sub acest aspect) în sprijinul lui Alexandrescu George Sorin nu ar fi putut avea semnificaţie penală, ci ar fi putut atrage cel mult sancţiuni din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, în măsura în care ar fi fost îndeplinite condiţiile pentru aplicarea acestora", se arată în motivarea CAB.
Instanţa mai spune că entităţile mass-media din cadrul Grupului Intact au desfăşurat campanii negative la adresa RCS&RDS încă din anul 2011, odată cu începerea neînţelegerilor grave dintre aceasta societate şi SC Antena TV Group SRL. "Drept urmare, nu se poate reţine că 'ştirile negative' la adresa RCS&RDS publicate sau difuzate de entităţi media deţinute de Grupul Intact ar avea legătură cu fapta de şantaj comisă de inculpatul Alexandrescu George Sorin, atât timp cât, chiar potrivit celor arătate de conducerea RCS&RDS, entităţile media menţionate începuseră o campanie negativă privind RCS&RDS încă din anul 2011", mai spun magistraţii.
Potrivit DNA, în perioada 16 aprilie - 21 mai 2013, directorul Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, a exercitat în mod repetat şi gradual acte de constrângere asupra lui Ioan Bendei, administratorul firmei RCS&RDS, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie în legătură cu încheierea unui contract cu firma Bodu SRL, deţinută de fiul lui Dumitru Dragomir. Sorin Alexandrescu l-a ameninţat pe Bendei că va publica o serie de documente, dacă nu acceptă semnarea unui contract de retransmisie a posturilor de televiziune aparţinând Antena TV Group, cu o valoare de 6.480.000 euro/an, pe o durată de 5 ani. Actele de constrângere s-au exercitat în mai multe feluri, printre care şi prin difuzarea unui spot publicitar pe Antena 3, în care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupţie în care era implicat administratorul RCS&RDS, conform Agerpres.
