Premium
Noi dezvăluiri ies la iveală în cazul referendumului din 2012 de demitere a fostului președinte Traian Băsescu. Ministerul Afacerilor Externe susține că nu găsește în propriile arhive datele trimise Curții Constituționale a României despre alegătorii din străinătate, sub semnătura lui Titus Corlățean, dezvăluie Cătălin Prisăcariu în România Liberă.
Pe 21 august 2012, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis hotărârea "referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu, și la confirmarea rezultatelor acestuia". Miza momentului era stabilirea cu exactitate a numărului exact de alegători de pe listele electorale permanente. Însă, practic, adevărata miză era validarea referendumului.
LIVE TEXT Marea Britanie votează. Bătălia sondajelor pe ultima sută înainte de vot. Ce pun pariorii
Strategia lui Victor Ponta, premier al României la acea dată, era simplă. Voia să scoată peste trei milioane de alegători români din străinătate de pe listele electorale permanente. Dacă asta s-ar fi întâmplat, ar fi însemnat 56% prezență la vot. CCR, însă, a decis că interpretarea sugerată de Guvern nu este legală și nu a scos de pe listele electorale permanente peste trei milioane de români din străinătate, ceea ce a dus la invalidarea referendumului.
Surse din mediul diplomatic susțin că datele trimise la CCR de către Guvern și care provin de la MAE ar fi fost măsluite.
Cătălin Avramescu, reprezentantul diplomatic în Finlanda și Estonia, a declarat în exclusivitate pentru România liberă: "Eu am răspuns solicitării MAE, semnate de Titus Corlățean, scriind, negru pe alb, în mesajul internet 460 din 17 august 2012, ca ambasada (României din Finlanda - n.r.) nu poate furniza aceste cifre. Am să cer Corpului de control să îmi spună dacă adresa (trimisă de către MAE la CCR - n.r.) cuprindea sau nu cifre pentru Estonia și Finlanda, explicit sau implicit (ca parte a unui total UE). Dacă da - și probabil că da, pentru că Ponta a declarat atunci public că adresa are toate cifrele pentru statele UE, așa îmi amintesc - atunci nu poate fi decât un fals în acte."
România liberă a cerut atât Curții Constituționale, cât și Ministerului Afacerilor Externe să-i pună la dispoziție documentele trimise de către MAE în 2012 în legătură cu alegătorii din străinătate. CCR a refuzat însă să facă publice documentele, argumentând, că informațiile sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor.
MAE, însă, a oferit un răspuns, după 30 de zile. Ministerul Afacerilor Externe susține, negru pe alb, că documente trimise oficial la Curtea Constituțională a României nu se găsesc în arhiva ministerului.
