Premium
Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis miercuri, 4 noiembrie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.
Vă prezentăm textul integral al cererii:
București, 4 noiembrie 2020
Domnului Robert-Marius CAZANCIUC
Vicepreședinte al Senatului
În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,
formulez următoarea
CERERE DE REEXAMINARE
asupra
Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială
Legea pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială extinde sfera beneficiarilor Legii nr. 78/2018 și a actelor cu privire la care aceasta se aplică.
Conform legii supuse reexaminării, prevederile acesteia se aplică personalului din cadrul autorităților și instituțiilor ale căror bugete sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.
Practic, prin această modificare, sfera beneficiarilor legii se extinde la personalul tuturor autorităților sau instituțiilor ale căror bugete se regăsesc în una dintre următoare categorii: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice sau bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Față de modalitatea de reglementare, exigențele privind calitatea actelor normative impun însă reanalizarea de către Parlament a acestui act normativ. Astfel, din analiza parcursului legislativ al legii, rezultă că sfera de aplicare a actului normativ a fost extinsă și în urma amendamentelor adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Or, extinderea sferei beneficiarilor legii și exonerarea de la plata tuturor sumelor de natură salarială și asimilate salariilor încasate nelegal până la momentul intrării în vigoare a legii are, în mod evident, un impact asupra bugetului de stat, diminuându-se veniturile preconizate a fi încasate din aceste recuperări ale sumelor plătite în mod nelegal. Din această perspectivă, apreciem că este necesar ca, în cadrul procedurii de reexaminare a legii, Parlamentul să solicite Guvernului o informare și o fișă financiară actualizată cu privire la impactul bugetar al legii, în forma sa amendată. Această obligație decurge chiar din art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, precum și din dispozițiile art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale.
Totodată, legea supusă reexaminării ar trebui reanalizată de Parlament și sub aspectul corelării cu alte acte normative. Astfel, legea instituie o formă de plată nedatorată, în beneficiul personalului din cadrul autorităților și instituțiilor ale căror bugete sunt prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 1341 alin. (1) Cod civil, „Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire”, iar, conform art. 1344 Cod civil, „Restituirea plății nedatorate se face potrivit dispozițiilor art. 1.635-1.649”. Or, din această perspectivă, apreciem că norma din legea supusă reexaminării este în contradicție cu dispozițiile legale enunțate anterior. De asemenea, potrivit art. 33 alin. (3) și (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi: „În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate”. Prin raportare la dispozițiile legale menționate și în condițiile în care legiuitorul a reglementat ca infracțiune nerecuperarea prejudiciilor constatate conform art. 64 din Legea nr. 94/1992 tocmai prin prisma importanței acestor activități, apreciem că se impune reanalizarea legii atât prin raportare la aceste dispoziții, cât și la rolul Curții de Conturi, cu atât mai mult cu cât toate aceste norme au caracter organic, de la care legea supusă reexaminării nu poate deroga, în caz contrar putând fi ignorate exigențele statului de drept și ale principiului legalității.
Nu în ultimul rând, apreciem că, în cadrul reexaminării legii, Parlamentul urmează să reanalizeze conținutul acesteia și sub aspectul sferei destinatarilor. Considerând că dispozițiile legii supuse reexaminării nu pot face abstracție de principiul constituțional al egalității în drepturi – potrivit căruia un tratament diferențiat aplicat unor persoane aflate în aceeași situație juridică trebuie să fie justificat obiectiv și rațional – constatăm că dispozițiile art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare nu cuprind referiri la personalul din administrația publică locală. În acest context, semnalăm că o asemenea omisiune legislativă ar putea indica absența unor criterii obiective și raționale pentru delimitarea sferei beneficiarilor actului normativ.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
