Premium
Mai puţin de o jumătate de procent (0,45%) din populaţia României este înscrisă în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice, a informat, vineri, directorul general al registrului, Aurora Dragomirişteanu.
"Registrul din România este unul mic. 0,45% din populaţia României se află în prezent în registrul din România. Pentru a găsi donatori compatibili tuturor pacienţilor din România care au nevoie de transplant este nevoie ca românii care sunt în aria geografică de origine a pacientului să fie înscrişi în registru. (...) Registrul din România creşte încet, dar creşte de la un an la altul. (...) Peste 65% din persoanele care sunt înscrise în registrul din România au sub 40 de ani. (...) 57% din totalul persoanelor înscrise sunt bărbaţi. Este important că aproape 60.000 dintre ei sunt testaţi pentru toate locusurile care sunt importante în stabilirea compatibilităţii. 14% dintre ei sunt testaţi pentru toate cele şase", a explicat medicul, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice.
Potrivit Aurorei Dragomirişteanu, registrul pacienţilor care au indicaţie de transplant şi care nu au un donator compatibil numără în prezent 955 de pacienţi.
"Au fost realizate până acum 414 proceduri de transplant. Sunt 371 pacienţi transplantaţi. Doi dintre ei au avut nevoie de un al doilea transplant sau al treilea transplant", a spus ea.
Potrivit specialistului, pentru 30% dintre pacienţi nu s-a găsit niciodată un donator compatibil.
"Sunt 30% dintre pacienţi pentru care nu am găsit niciodată un donator compatibil. Din cei la care am găsit un donator compatibil pentru unii a fost prea târziu. Mai mult de o treime, aproape 40% din totalul pacienţilor au ajuns să fie transplantaţi. (...) La 30% dintre pacienţi şansa de a fi vindecaţi este doar o şansă teoretică", a arătat Dragomirişteanu.
Preşedintele Societăţii Române de Hematologie, Daniel Coriu, a menţionat că registrul din România are peste de 80.000 donatori.
"Cumva trebuie să intervenim, să facem ca oamenii să înţeleagă că fac parte dintr-o comunitate. (...) Cred că trebuie să începem foarte devreme în şcoli, în primii ani. Copilul în primii ani, în loc să facă acele ore plictisitoare de biologie, din care nu rămâne cu absolut nimic, să facă nişte ore interesante. Nu avem nevoie de ore suplimentare. (...) În locul acelor ore plictisitoare de biologie, copilul trebuie să înveţe despre corpul uman, trebuie să înveţe cum se poate proteja de infecţie virală, de infecţie bacteriană, să înveţe să se spele pe mâini, să înveţe că vaccinul protejează, să înveţe să mănânce. Este foarte important. Să înveţe boli esenţiale - diabetul zaharat, obezitatea. (...) De ce nu, să înveţe chiar tehnica de acorda primul ajutor", a susţinut Coriu.
La rândul său, preşedintele Societăţii Române de Transplant Medular, Alina Tănase, a informat că, în acest an, în Institutul Clinic Fundeni au fost efectuate 123 de transplanturi.
"Chiar în anii pandemiei am trecut de 100 de transplanturi pe an. Mult pentru condiţiile pandemice şi activitatea medicală la nivel naţional. Avem încă mulţi pacienţi pe lista de aşteptare, însă avem o capacitatea limitată fiindcă pacientul în timpul procedurii de transplant are nevoie de nişte condiţii speciale. (...) Am reuşit să implementăm o standardizare prin care crioprezervăm celulele, ceea ce ne dă nouă o mult mai mare capacitate de organizare. (...) Nu numai că ne-am revenit la activitatea dinainte de pandemie, dar suntem cu 20% în plus faţă de activitatea din 2019", a mai arătat medicul.
„Este extrem de important ca românii să se înscrie în Registru pentru că o treime din pacienţii români care au indicaţie de transplant de celule stem nu au frate sau soră care să le fie compatibili.
Cu cât ne depărtăm de aria geografică de origine, de provenienţă a unui pacient, cu atât şansele de a găsi pe cineva care să fie compatibil scad.
De aici trebuie să fim cât mai mulţi iar dovada este faptul că registrele din ţările unde numărul donatorilor se apropie de 500 de mii găsesc donatori compatibili pentru peste 95% dintre pacienţii din ţara respectivă”, a precizat Aurora Dragomirişteanu.
Persoanele eligibile. Cine poate deveni donator de celule stem hematopoietice? Femeile însărcinate sau aflate în perioada lăuziei nu pot dona astfel de celule. Registrul din România, interconectat cu toate Registrele similare din Europa şi din lume. Există Registre în 61 de ţări.
„Orice persoană care este sănătoasă, care nu are probleme grave de sănătate este eligibilă dacă are 18 ani, se poate înscrie în Registru până la 45 de ani, rămâne în Registru până la 60, perioadă în care poate dona dacă va fi identificat ca fiind compatibil.
Femeile care sunt însărcinate sau care au născut nu pot dona în perioada sarcinii sau în perioada lăuziei dar sunt persoane eligibile, odată înscris în Registru nu înseamnă automat că donezi, iar momentul donării în cazul unei persoane care este identificată ca fiind compatibilă este stabilit în urma unei consultări atât cu donatorul, cât şi cu medicul pacientului, direct în cazul în care este într-un centru din România, fie prin intermediul altui registru dacă pacientul nu este în ţară.
Registrul din România este interconectat cu toate registrele care îndeplinesc aceste condiţii standardizate, atât la nivel european, cât şi la nivel internaţional.
Sunt 61 de ţări care au registre, care îndeplinesc aceste condiţii, ţări în care se poate realiza transplant de celule stem de la donator înrudit împreună numără peste 40 de milioane de donatori, care reprezintă 0.5% din populaţia lumii.
Registrul din România cu cei un pic peste 86 de mii de donatori reprezintă mai puţin de 0.5% din populaţia României, reprezintă 0.45% din populaţia României.
Din experienţa colegilor din ţările europene o cifră între 300 de mii şi 500 de mii de persoane din ţara respectivă asigură identificarea rapidă în perioada în care se poate face transplantul pentru peste 95% dintre pacienţii acelei ţări”, a explicat directorul Registrului din România.
Procedura medicală. Ce se întâmplă din momentul în care se găseşte un donator de celule stem hematopoietice pentru un pacient care are nevoie de transplant.
„Odată identificat, donatorul este sunat, se stabileşte un consult medical astfel încât să ne asigurăm că persoana care este compatibilă nu are ea probleme de sănătate, şi în funcţie de cum îşi poate organiza restul activităţilor, în funcţie de starea pacientului, se stabileşte momentul cel mai potrivit pentru a dona astfel încât să se poată face transplantul imediat, astfel încât şansa de reuşită să fie mare.
Ce presupune donarea?
Persoana care urmează să doneze alege cum anume vrea să doneze, poate să doneze din sângele periferic şi atunci este nevoie de internare, se fac nişte injecţii dimineaţa şi seara care nu sunt dureroase, este factor de creştere leucocitar care determină creşterea numărului de celule stem în sângele periferic astfel încât ele să fie recoltate prin abord venos, printr-o procedură care se numeşte afereză.
Este practic identică cu donarea de eritrocite sau de trombocite.
Cealaltă metodă presupune internarea pentru o zi, se face sub anestezie, şi fără mobilizare prin puncţie în oasele late ale bazinului, se extrage o cantitate undeva între 100 şi 150 de ml de sânge concentrat în celule stem hematopoietice.
Decizia este însă a donatorului. Majoritatea donatorilor aleg să doneze din sânge periferic”, a detaliat Aurora Dragomirişteanu.
Ce alte afecţiuni pot fi tratate cu celule stem hematopoietice în afară de cancerele de sânge?
„Toate bolile care afectează major măduva osoasă hematogenă. Sunt în primul rând boli genetice, care predispun la dezordini hematologice sau imunologice, anemia Falconi, ablazia medulară care are grade diferite de severitate şi cauzele sunt nu doar congenitale, pot fi şi virale sau factori chimici. Sau bolile hematologice grave care au manifestări severe cum este talasemia majoră.
Lupta cu cancerul nu este uşor de dus, nici de pacientul care primeşte un aşa diagnostic şi nici de familie.
Dar dacă boala este stabilizată şi există un donator compatibil, această luptă este mult mai uşor de dus, speranţa că merită să lupţi pentru că ştii că există undeva cineva care poate să fie tratamentul tău, este extrem de important.
Atunci când nu găseşti donator lupta asta este mult mai grea, şi cu fiecare cură de chimio şi radioterapie calitatea vieţii scade iar condiţia pacientului devine din ce în ce mai grea.
Există susţinere prin programul Ministerului Sănătăţii, atât pentru înscrierea în Registru, testarea persoanelor înscrise, procedura de donare şi procedura de transplant, indiferent dacă persoana este sau nu asigurată, toate aceste cheltuieli sunt acoperite prin programul Ministerului Sănătăţii”, a declarat Aurora Dragomirişteanu.
Peste 400 de proceduri de transplant de celule stem hematopoietice făcute în România. Extrem de important pentru reuşită este momentul în care se face procedura şi tipul de diagnostic pe care îl are pacientul.
„Sunt 414 proceduri de transplant, 40 dintre ele sunt DLI, este o infuzie leucocitară de la acelaşi pacient, pentru acelaşi pacient pentru a preveni recăderea bolii. Au fost trataţi până astăzi 371 de pacienţi cu donator neînrudit. Rata de succes este foarte mare, este la nivelul mediei europene, în funcţie de momentul la care se face transplantul, reuşita transplantului este pe termen lung pe o perioadă mai scurtă, depinde de diagnostic. Sunt diagnostice la care rata de succes merge până la 90%, faza, momentul în care este făcut transplantul decide”, a explicat pentru News.ro Aurora Dragomirişteanu.
