Premium
ANPC a sancționat 19 bănci pentru că i-ar fi făcut pe clienți să plătească mai mult dobânzi decât sumele împrumutate. Sistemul ar fi dus, spun reprezentanții ANPC, la o îndatorare insuportabilă pentru unii consumatori. Asociațiile de consumatori spun că de vină sunt băncile, dar și clienții.
Pe 16 iunie, Curtea de Apel Cluj a anulat ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului(ANPC) care solicita Băncii Transilvania să recalculeze ratele la creditele acordate pentru perioade de peste 10 ani. Acestea ar conține, susține ANPC, sume prea mari de plată a dobânzii, și prea puțin sume de plată a sumei efectiv împrumutate.
Ordinul a fost suspendat până la judecarea pe fond a procesului intentat de bancă. BT este una dintre cele 19 bănci sancționate de ANPC.
De asemenea, Curtea de Apel București a judecat, pe 16 iunie, cereri similare, depuse de BRD, Raiffeisen, Credit Europe și First Bank, însă instanța a amânat pronunțarea până pe 30 iunie.
Conflictul deschis între ANPC și bănci readuce în actualitate relația dintre clienți și instituțiile bancare, marcată în ultimii ani de controverse și crize.
Europa Liberă a stat de vorbă cu clienți ai băncilor și cu reprezentanți ai consumatorilor despre problemele relației client-bancă, în contextul sancțiunilor aplicate de ANPC.
Reprezentanții consumatorilor afirmă că băncile nu oferă informații complete despre toate costurile care apar la creditele pe termen lung. Dar și clienții au o răspundere, adaugă ei, pentru că se îndatorează pe perioade foarte lungi fără să înțeleagă de la început cheltuielile și riscurile la care se expun.
Cristian are 44 de ani și a luat în 2005 un credit ipotecar de 35 de mii de euro. Apoi, în perioada creditelor în franci elvețieni din 2007, și-a transferat creditul la o altă bancă. Mai apoi, a ajuns, în 2010 în incapacitate de plată din cauza creșterii majore a cursului de schimb pentru francul elvețian. În 2015 a ajuns cu creditul la a treia bancă.
„Când am ajuns la jumătatea creditului, după 12 ani și jumate, am constatat că nu plătisem aproape deloc din suma împrumutată, plătisem numai dobânzi. Dintr-un miliard și 300 de mii de lei (n.r. lei vechi) mai aveam de plătit un miliard. De abia de un an de zile plătesc suma efectiv împrumutată.”
Cristian recunoaște că în momentul în care a luat creditul nu a realizat toate implicațiile pe care le va avea asupra finanțelor familiei. După experiența acumulată, spune că atunci când semnezi un contract de credit, ar trebui să te duci cu un avocat specializat care să te consilieze.
Președintele ANPC, Horia Constantinescu, susține că, prin îndrumarea clienților spre credite cu rate fixe, cu plata preponderentă a dobânzii în prima perioadă a creditului, băncile i-au pus pe aceștia în situația de a se îndatora foarte mult, pentru că dobânzile și indicii bancari (ROBOR, IRCC) au tot crescut.
„Mulți consumatori se află în situația în care ratele actuale sunt chiar și duble față de valoarea prezentată în scadențar. Asta arată că acei consumatori s-ar fi putut califica și pentru o variantă aparent mai grea inițial, dar cu siguranță mult mai ușor de gestionat. S-a ajuns la derapaje financiare substanțiale.”
Horia Constantinescu e de părere că plafonul maxim de îndatorare de 40%, instituit de BNR, trebuie respectat pe toată perioada creditului, nu doar la momentul semnării contractului.
„Dacă s-a ajuns la dublarea ratei inițiale de-a lungul timpului, nu înseamnă că, în mod tacit, băncile au acceptat că tu îți depășești gradul de îndatorare? Avem sute de asemenea situații semnalate, înseamnă ca sute de familii trec printr-o situație gravă și nu trebuie considerate victime colaterale.”
Inițiativa ANPC de sancționare a băncilor este susținută de președintele InfoCons, Sorin Mierlea. El e de părere că foarte mulți clienți ai băncilor nu iau decizia de a se împrumuta pe termen lung avânt toate informațiile la dispoziție. El recomandă celor care vor să îi ia credite să se consulte mai întâi cu specialiști sau cu asociații de protecție a consumatorilor.
„Problema nu este că banca a oferit un sistem sau altul, ci consumatorul nu a avut mecanismul de informare și de decizie. Când vorbim despre produse financiare bancare pe termene foarte lungi, pe 10-20-30 de ani, trebuie ca decizia consumatorului să se facă în cunoștință de cauză, având la dispoziție toate informațiile. Dar, din păcate, aceste informări complete nu le avem, consumatorului nu i se explică tot ceea ce i se vinde. ”
Sorin Mierlea spune că situația din acest caz e asemănătoare cu cea a creditelor în franci elvețieni, când, în Justiție, cel mai frecvent a fost invocată lipsa de informare a consumatorului în privința fluctuației cursului valutar.
Însă tot un reprezentant al consumatorilor, Cornel Stanciu, de la APC Romania, critică acțiunea ANPC:
„Curtea de Apel din Cluj a suspendat ordinul președintelui ANPC. Asta înseamnă că, timp de 2-3 ani, situația rămâne ca la început, nu s-a schimbat nimic. ANPC nu are expertiza necesară pentru a supraveghea piața serviciilor financiar bancare, care ar trebui să fie în sarcina BNR.”
Cornel Stanciu mai crede chiar că ANPC a făcut un deserviciu consumatorilor, mai ales în contextul anulării ordinului ANPC in Justiție, la Cluj.
„Nu a făcut decât să bulverseze consumatorul. El o să creadă că Justiția e nedreaptă, că nu a dat o măsură favorabilă consumatorilor, că Justiția e de partea băncilor.”
Unde e de fapt problema? Sau problemele...
Președintele InfoCons, Sorin Mierlea, e de părere că problema cea mai mare e lipsa de informare din partea bancilor privind condițiile creditării, așa cum cere legea.
„Informarea trebuie făcută în limbaj accesibil, nu în terminologie financiar bancară. Nicăieri, într-un contract, nu găsim terminologia explicată. Un exemplu simplu e termenul „primă”. Ce înseamnă? Pentru 99% din oameni, prima se primește. În sectorul financiar bancar, prima se plătește. Numai acest lucru minor poate duce la neînțelegere și frustrare.”
La rândul lui, Cornel Stanciu de la APC Romania afirmă că este și vina Guvernului că nu face campanii de informare a clienților băncilor. Dar, adaugă el, cel care trebuie să își protejeze în primul rând interesele este consumatorul însuși, prin educație financiară și cunoașterea legilor.
„Legile prevăd obligații pentru bănci, să îți pună la dispoziție contractul, să îți pună la dispoziție scadențarul, să se facă simulări. Dar consumatorii nu își cer drepturile pentru că nu le cunosc. Am mers la bancă și m-am prefăcut ca vreau un credit si am primit toate informațiile. Dar dacă nu știi ce să le ceri, nu îți dau. ”
preluare Europa Libera via Rador
