Discul Căii Lactee este deformat şi răsucit (studiu)

Astronomii polonezi au creat cea mai detaliată hartă 3D de până acum a Căii Lactee, monitorizând mii de stele pulsatile de mari dimensiuni răspândite în galaxia noastră, demonstrând astfel că discul ei, compus dintr-o multitudine de stele, nu este plat, ci are o formă puternic deformată şi răsucită, informează Reuters preluat de agerpres.

Joi, oamenii de ştiinţă au dezvăluit această hartă în trei dimensiuni a Căii Lactee - în care se află peste 100 de miliarde de stele, inclusiv Soarele -, ce oferă o imagine cuprinzătoare asupra structurii sale: un disc stelar alcătuit din patru braţe spiralate majore şi o regiune centrală ce are forma unei bare.

"Pentru prima dată, întreaga noastră galaxie - de la un capăt la celălalt al discului - a fost cartografiată folosind distanţe reale şi precise", a declarat Andrzej Udalski, profesor de astronomie la Universitatea din Varşovia, coautor al acestui studiu publicat în revista Science.

Până acum, modul în care cercetătorii îşi imaginau forma galaxiei noastre se baza pe măsurători indirecte ale unor repere celeste din interiorul Căii Lactee şi pe interferenţele provenind de la structuri observate în alte galaxii care populează Universul. Noua hartă a fost concepută folosind măsurători precise ale distanţelor dintre Soare şi un număr de 2.400 de stele, denumite "Cefeide variabile" şi care sunt împrăştiate în întreaga galaxie.

"Cefeidele sunt ideale pentru a studia Calea Lactee din mai multe motive", a adăugat Dorota Skowron, coautoare a studiului şi profesoară de astronomie la Universitatea din Varşovia. "Cefeidele variabile sunt stele gigante strălucitoare, de 100 sau chiar de 10.000 de ori mai luminoase decât Soarele, pe care putem să le detectăm cu uşurinţă în galaxia noastră. Ele sunt relativ tinere - mai tinere de 400 de milioane de ani -, aşadar putem să le găsim în apropiere de locurile în care s-au născut", a adăugat aceeaşi cercetătoare.

Astronomii au monitorizat cefeidele menţionate utilizând Telescopul Varşovia, amplasat în Anzii chilieni. Aceste stele pulsează la intervale regulate şi pot fi văzute prin uriaşii nori de praf interstelar din galaxia noastră, care pot să facă dificilă detectarea unor stele mai puţin strălucitoare.

Noua hartă 3D arată că discul galaxiei noastre, departe de a fi plat, este puternic deformat şi variază în grosime de la o zonă la alta, grosimea discului crescând odată cu îndepărtarea de centrul galactic. Discul are un diametru de aproximativ 140.000 de ani lumină. Un an lumină măsoară aproximativ 9 trilioane de kilometri.

Calea Lactee a început să se formeze relativ la scurt timp după Big Bang, o explozie ce a marcat naşterea Universului, petrecută în urmă cu aproximativ 13,8 miliarde de ani. Soarele, aflat la 26.000 de ani lumină de gaura neagră super-masivă din centrul galaxiei noastre, s-a format în urmă cu 4,5 miliarde de ani.