Premium
La Moscova, încă se vorbeşte doar despre atentatul de vineri seară. Comitetul de Instrucţie a cerut arest preventiv pentru încă trei persoane: un tată şi doi fii. Vladimir Putin a acuzat luni seara că de vină ar fi islamişti radicali, care fugeau către Ucraina şi vrea să ştie cine le-a fost "sponsor". Iar un băiat de 15 ani povesteşte cum a reuşit să salveze vreo 100 de oameni din sala de concert. În plus, MAE de la Chişinău a anunțat că un cetățean moldovean a murit în urma atacului.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 26 martie, ora 23.52: ISIS promite un jihad în Rusia, după ce gruparea a văzut că teroriștii ar fi fost bătuți la interogatoriu: 'Lovituri foarte grele, mortale, sângeroase!'
UPDATE 26 martie, ora 23.40: VIDEO - Întrebat cine a comis atacul terorist, Patrușev a fost tranșant: 'Bineînţeles că Ucraina!'
UPDATE 26 martie, ora 21.00: Justiţia rusă prelungeşte detenţia jurnalistului american Evan Gershkovich până la 30 iunie
Un tribunal rus a prelungit marţi - până la 30 iunie - detenţia provizorie a jurnalistului american Evan Gershkovich, cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la arestarea acestuia în urma unor acuzaţii de ”spionaj” pe care acesta le respinge, relatează AFP.
”Tribunalul Municipal al Moscovei a examinat o cerere a autorităţilor însărcinate cu ancheta preliminară şi a prelungit durata detenţiei lui 'Evan Gershkovich până la 30 iunie 2024”, anunţă pe Telegram serviciul de presă al tribunalelor din capitala rusă.
Încarcerarea acestui jurnalist cunoscut al The Wall Street Journal (WSJ) a marcat un nou nivel în tensiunile grave dintre Moscova şi Washington, exacerbate de Războiul din Ucraina.
Evan Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, care a lucrat la AFP la Moscova în perioada 202o-2021, a fost arestat în 2023 de către FSB în timp ce realiza un reportaj la Ekaterinburg, în Ural.
El respinge aceste acuzaţii de ”spionaj”, pasibile de 20 de ani de închisoare, la fel ca Statele Unite, ziarul său şi rudele sale.
Rusia nu a prezentat niciodată în mod public elemente de probă.
Întreaga procedură a fost clasată secretă.
Washingtonul acuză Moscova de faptul că l-a luat ostatic pentru a-l schimba, la fel ce pe mai mulţi cetăţeni americani arestaţi în ultimii ani în Rusia.
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat, într-adevăr, dispus la eliberarea jurnalistului în schimbul eliberării lui Vadim Krasikov, încarcerat pe viaţă în Germania, după ce a fost găsit vinovat de uciderea unui opozant cecen la Berlin înj 2019.
Însă eforturi în vederea eliberării acestuia ar fi putut să fi luat o întorsătură complicată după moartea în închisoare a opozantului rus Aleksei Navalnîi care, potrivit anturajului său, făcea parte dintr-un plan de schimb de deţinuţi în curs de negociere.
Ambasadoarea americancă la Moscova Lynne Tracy a declarat marţi, după audiere, că prelungirea detenţiei lui Evan Gershkovich este ”deosebit de dureroasă”, deoarece în această săptămână se împlineşte un an de la arestarea acestuia.
”Acuzaţiile formulate împotriva lui Evan sunt absolut false”, a declarat ea, catalogându-le drept ”ficţiune”.
Jurnalistul american ”a dat dovadă de o rezistenţă şi de o forţă remarcabile în această situaţie sinistră”, a declarat ea.
”Însă este timpul ca Guvernul rus să-l lase pe Evan să plece”, a cerut ea.
”ESTE NEVINOVAT”
După arestarea lui Evan Gershkovich, justiţia rusă prelungeşte în mod sistematic, la fecare două-trei luni, detenţia provizorie a acestuia în Închisoarea Lefortovo - a FSB -, la Moscova.
Săptămâna trecută, ambasadoarea Lynne Tracy, l-a vizitat şi a asigurat că rămâne ”puternic”, în pofida circumstanţelor.
Arestarea sa a provocat un şoc în rândul corespondenţilor din Occident care continuă să lucreze în Rusia în condiţii tot mai tensionate
În scrisorile pe care le trimite familiei, el spune că încearcă să fie optimist şi să dea dovadă de unor, declară apropiaţii săi.
El vorbeşte în aceste scrisori, de exemplu, despre inteligenţa artificială (AI) sau despre clasici ruşi pe care-şi petrece timpul citindu-i.
”Este trist să vezi tot timpul că Evan a piedut”, declara AFP sora sa, Danielle.
”Este nevinovat. Noi vrem să se întoarcă acasă cât mai repede”, spunea ea.
la fel ca el, un fost puşcaş marin american, Paul Whelan, încarcerat în Rusia din 2018, aşteaptă un schimb de deţinuţi şi respinge acuzaţii de spionaj, în urma cărora a fost condamnat la 16 ani de închisoare.
Au fost arestaţi şi deţinători ai dublei cetăţenii.
O rusoaico-americancă a fost arestată tot la Ekaterinburg şi a fost acuzată de ”înaltă trădare”, o infracţiune pedepsită aspru, pentru că a trimis bani armatei ucrainene.
Înaintea ei, o jurnalistă ruso-americancă, Alsu Kurmasheva, care lucrează la RFE/RL, o publicaţie finanţată de Congresul american, a fost arestată în Rusia în octombrie 2023.
Ea este acuzată de difiuzare de ”informaţii false” despre armata rusă, o infracţiune de asemenea pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea lungă.
UPDATE 26 martie, ora 19.40: Kievul califică drept 'minciună cronică' acuzaţia Rusiei de implicare în atentatul de la Moscova
UPDATE 26 martie, ora 18.40: 'Dați-ne naibii rachete Patriot!'. Dmitro Kuleba a explodat după ultimul atac rusesc asupra Kievului
UPDATE 26 martie, ora 17.10: Decizie de ultimă oră în Parlament: Forţa de răspuns a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România, dacă va fi cazul, în 2024
Continuarea AICI
UPDATE 26 martie, ora 16.10: Ucraina vrea să mute exporturile pe Dunăre după blocajele din Polonia. Câștigă România ceva?
UPDATE 26 martie, ora 15.28: Rusia a decis arestarea în lipsă a şefului Serviciului de Securitate din Ucraina: este acuzat de 'terorism'
UPDATE 26 martie, ora 15.26: Franţa ar putea rechiziţiona capacităţi astfel încât să crească producţia militară pentru #Ucraina
Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a declarat marţi că este pregătit să-şi folosească prerogativele pentru a rechiziţiona capacităţi industriale sau pentru a le impune producătorilor de armament priorităţi astfel încât să crească producţia de arme şi obuze de care este nevoie pe câmpul de luptă în Ucraina sau în alte părţi, relatează agenţiile Reuters şi AFP, relatează Agerpres.
Guvernul francez face presiuni asupra industriei de apărare să producă mai mult şi mai repede pentru a asigura un sprijin durabil pentru Ucraina în războiul cu Rusia, dar şi pentru a asigura nevoile armatei francez şi a onora comenzile externe.
Prin urmare, ministrul francez al apărării a afirmat că ar putea rechiziţiona capacităţi sau să le impună companiilor să dea prioritate anumitor comenzi. "Pentru prima dată, nu exclud folosirea a ceea ce legea îi permite ministrului şi delegatului general pentru armament să facă, adică, dacă nu se realizează cadenţa şi termenele de producţie, să facem rechiziţionări sau să aplicăm dreptul de prioritizare", a spus Lecornu la o conferinţă de presă inedită în prezenţa tuturor şefilor de Stat Major, adăugând că stocurile şi liniile de producţie sunt insuficiente în special în ce priveşte rachetele antiaeriene şi obuzele de artilerie.
Rechiziţionările, permise prin legea de programare militară adoptată în toamnă, pot viza "personal, stocuri sau instrumente de producţie" pentru a le dedica producţiei de echipamente militare, a amintit ministrul francez, subliniind că acesta este "instrumentul cel mai dur din arsenalul nostru juridic". "Nu este instrumentul prioritar în momentul în care vă vorbesc acum, dar vă spun că el există", a indicat Sebastien Lecornu.
El are în vedere ca "în următoarele săptămâni" să impună anumitor companii constituirea unor niveluri minime ale stocurilor, pentru a produce mai rapid sau pentru a da prioritate comenzilor militare în faţa celor civile.
"Dacă uneori cadenţele de producţie sunt prea lente, aceasta se întâmplă pentru că există o tentaţie de a tensiona fluxul şi de a nu ţine stocuri suficiente de materii prime sau de componente" pentru a nu imobiliza fonduri din trezorerie prin constituirea stocurilor, a constatat ministrul francez al apărării.
El a dat ca posibil exemplu pentru o măsură de prioritizare a comenzilor rachetele antiaeriene Aster fabricate de compania MBDA, ale căror termene de livrare sunt prea lungi. "Ideea de a prioritiza la subcontractorii MBDA comanda militară în faţa celei civile este ceva evident avut în vedere", a indicat el. Armata franceză a comandat în ianuarie anul trecut 200 de rachete Aster în valoare de 900 de milioane de euro, dar livrarea se va efectua abia în 2026. Or, rachete de acest tip au fost oferite Ucrainei şi, în plus, nave ale armatei franceze desfăşurate în Marea Roşie le-au folosit de 22 de ori împotriva dronelor şi rachetelor lansate de rebelii houthi.
Potrivit ministrului Sebastien Lecornu, cererea externă pentru armele produse în Franţa este ridicată, în special pentru elementele de apărare antiaeriană, artilerie şi sistemele radar folosite în războiul din Ucraina, dar industria franceză de apărare face eforturi să facă faţă solicitărilor.
"Am pierdut unele contracte cu ţări est-europene pentru care criteriul termenului de livrare este mai important decât preţul", a remarcat ministrul francez al apărării.
UPDATE 26 martie, ora 14.15: Zelenski îl face praf pe Putin după acuzațiile la adresa Kievului: O fiară bolnavă şi cinică
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a descris marţi pe şeful statului rus Vladimir Putin drept o "fiară bolnavă şi cinică", după ce şeful Kremlinului a acuzat din nou Ucraina că se află într-un fel sau altul în spatele atacului de vineri seară asupra unei săli de concerte din Moscova, în ciuda faptului că atentatul soldat cu aproape 140 de morţi a fost revendicat de gruparea teroristă Stat Islamic (SI), informează EFE, potrivit Agerpres.
UPDATE 26 martie, ora 13.53: Explozii raportate în Sumi
Mai multe explozii s-au auzit, marţi, în oraşul ucrainean Sumi, în timpul unei alerte de raid aerian care a vizat întreaga regiune. Sirenele de raid aerian au început să sune în regiunea Sumi la ora 12:21. Alerta a fost oprită la ora 13:12. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că au detectat activităţi ale aviației tactice inamice de-a lungul frontierei şi că există pericolul ca ruşii să atace regiunile din prima linie a frontului. Deocamdată, nu există informaţii suplimentare
UPDATE 26 martie, ora 11.00: Forțele armate ucrainene revendică o lovitură grea în Marea Neagră: nava Konstantin Olshansky a fost lovită de o rachetă Neptun
Ucraina a revendicat încă o lovitură de succes asupra Flotei Rusiei de la Marea Neagră (BSF), anunțând pe 26 martie că nava Konstantin Olshansky a fost lovită de o rachetă Neptun.
UPDATE 26 martie, ora 8.53: Regiunea Doneţk - Atacurile din ultimele 24 de ore, soldate cu un rănit
Şeful Administraţiei Militare Regionale Doneţk, Vadim Filaşkin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, trupele Federației Ruse au rănit un civil în atacurile lansate asupra acestei regiuni est-ucrainene. Într-un mesaj transmis marţi dimineaţă, Filaşkin precizează că este vorba despre o persoană rănită într-un atac la Novohrodivka. De la începutul invaziei la scară largă, în regiunea Doneţk, ruşii au ucis 1.891 de civili şi au rănit alţi 4.738. Acest bilanţ nu include victimele ostilităţilor din Mariupol şi Volnovaha.
UPDATE 26 martie, ora 07.14: Rusia atacă un depozit de gaze din Ucraina / Kievul intensifică importurile de energie
Un loc subteran de stocare a gazelor din Ucraina a fost atacat duminică în cel mai recent val de rachete rusești asupra centralelor electrice, în timp ce oficialii au restabilit curentul în orașe, au ordonat importuri și au impus întreruperi de curent pentru a face față deficiențelor, informează swissinfo.ch.
Firma de energie Naftogaz, administrată de stat ucrainean, a raportat atacul asupra sitului de stocare a gazelor (UGS), dar a adăugat că livrările de gaz către consumatori nu au fost afectate.
UPDATE 26 martie, ora 06.12: Armata ucraineană se află într-o situaţie dificilă în apropierea oraşului Ceasiv Iar din estul ţării. Rusia a intensificat utilizarea bombelor ghidate puternice
Armata ucraineană a afirmat luni că se află într-o situaţie dificilă în apropierea oraşului Ceasiv Iar din estul ţării, unde Rusia îşi concentrează ofensiva, transmite AFP, citat de AGERPRES.
Moscova a făcut progrese pe front în ultimele luni, sporindu-şi avantajul, deoarece Kievul se confruntă cu o penurie de muniţii furnizate de aliaţii săi occidentali.
UPDATE 26 martie, ora 03.11: Statele baltice propun revenirea la armata obligatorie în țările NATO. Sau o 'taxă' de protecție. Ce presupune totul?
Doi președinți din țări baltice au cerut aliaților NATO să facă mai mult pentru a se pregăti pentru un posibil război cu Rusia. Ei sugerează să se ia în considerare totul, de la recrutarea obligarorie sau o taxă specială de apărare, până la o creștere bruscă a cheltuielilor militare.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a spus pentru publicația Financial Times că țările europene trebuie să revină la nivelul "cheltuielilor Războiului Rece" și să discute de revenirea serviciului militar obligatoriu, pentru a crește forța de muncă pentru forțele de apărare. „Acest lucru a avut loc din două motive: în primul rând, încercarea de a educa mai mulți oameni a fost cu adevărat importantă pe măsură ce am intrat în turbulențe geopolitice. În al doilea rând, în multe dintre țările noastre există o problemă uriașă de demografie", a spus Rinkēvičs, comentând revenirea Letoniei la serviciul militar.
UPDATE 26 martie, ora 00.40: Soţia opozantului Vladimir Kara-Murza, Evghenia Kara-Murza, se declară în favoarea unui schimb de deţinuţi
Soţia lui Vladimir Kara-Murza, un opozant care ispăşeşte o pedeapsă de 25 de ani de închisoare, se declară în favoarea unui schimb de deţinuţi politici atunci când ”vieţile oamenilor sunt în joc”, după ce anturajul lui Alaksei Navalnîi, căruia Vladimir Kara-Murza îi era un vechi prieten, a anunţat că un acord cu autorităţile ruse în vederea unui schimb era ”în curs şi în faza finală” înainte de moartea acestuia la jumătatea lui februarie într-o colonie penitenciară în Arctica, relatează AFP.
Întrabată dacă există negocieri similare în cazul lui Vladimir Kara-Murza, alt lider al opoziţiei, soţia acestuia, Evghenia, a răspuns că nu ştie dacă există ”negocieri active”.
