Premium
CSM apreciază că raportul MCV, publicat azi, poate fi apreciat a fi unul pozitiv cu observaţii cu referire la Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât "reflectă progresele realizate de Consiliu pe parcursul acestui an în vederea îndeplinirii recomandărilor formulate prin Raportul anterior publicat la data de 25 ianuarie 2017".
În cuprinsul raportului se precizează că, în noua sa componenţă, Consiliul Superior al Magistraturii „a demonstrat că este pregătit să ia decizii dificile prin avizele negative emise cu privire la Ordonanţa Guvernului din februarie şi respectiv cu privire la modificările aduse legilor justiţiei în septembrie şi noiembrie”, apreciindu-se că noul Consiliul „şi-a îndeplinit sarcinile şi a demonstrat soliditatea şi rezilienţa instituţiei”.
Cu referire la recomandările ce implicau Consiliul Superior al Magistraturii, în ce priveşte recomandarea 6 – Punerea în aplicare a planului de acţiune, inclusiv prin raportări publice periodice de către conducerea strategică a sistemului judiciar (ministrul justiţiei, CSM, ÎCCJ şi procurorul-general), Comisia a subliniat că aşteaptă încă cu interes să primească soluţii concrete şi un calendar detaliat pentru soluţionarea problemelor identificate, remarcând însă întrunirea în iunie şi septembrie 2017 a Consiliului de management strategic, instituindu-se o monitorizare globală a punerii în aplicare a planului de acţiune privind Strategia de de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 cu rapoarte trimestriale.
Vezi şi: Laura Codruța Kovesi reacționează la raportul MCV: De ce se teme DNA
Cât priveşte recomandarea nr. 7 – Elaborarea de către CSM a unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării, raportul menţionează îndeplinirea la nivel satisfăcător a acesteia, sub rezerva aplicării practice în viitor.
În acest sens, raportul subliniază măsurile întreprinse de Consiliul Superior al Magistraturii de la începutul anului 2017:
- prezentarea priorităţilor pentru mandatul său (2017 - 2022);
- promovarea transparenţei şi a deschiderii prin crearea unui nou site, participarea directă a reprezentanţilor instanţelor, ai asociaţiilor profesionale sau ai ONG-urilor la reuniunile Consiliului;
- organizarea de consultări cu instanţele şi parchetele care s-au dovedit un canal important de comunicare;
- demararea unui program şi a unei strategii colective ce vor viza activităţi de informare, măsuri de îmbunătăţire a imaginii publice a sistemului judiciar, relaţiile cu mass-media şi cooperarea cu Guvernul şi Parlamentul;
Se cuvine a fi menţionate recomandările adresate Consiliului în sensul că acesta ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient, să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul, precum şi să promoveze consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv cele privind funcţionarea Inspecţiei Judiciare.
În concluziile raportului se arată că, pe parcursul perioadei de 9 luni de la momentul publicării în ianuarie 2017, au fost realizate progrese cu privire la o serie de recomandări-cheie, în special recomandarea 8, care a fost îndeplinită în mod satisfăcător şi, sub rezerva aplicării practice, recomandările 2, 7 şi 12.
Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a mai remarcat o serie de aspecte relevante menţionate în cuprinsul raportului cu privire la:
- faptul că reforma ce trebuia să aibă loc în cursul anului 2017 nu a mai avut loc, fiind încetinit astfel ritmul implementării unora dintre recomandări, existând chiar riscul redeschiderii altora care au fost considerate ca închise prin raportul din ianuarie 2017, atacurile şi punerea la îndoială a independenţei justiţiei constituind un motiv de îngrijorare;
- faptul că situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese;
- caracterul esenţial al asigurării unui proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei din partea Guvernului şi a Parlamentului, în cadrul căruia independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care să va ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia, cu menţiunea că acestea reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformei şi un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV;
- menţinerea criticilor generice la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti care a rămas o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice, în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii, în ceea ce priveşte continuarea reformei susţinute de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar;
- necesitatea acceptării şi respectării hotărârilor judecătoreşti definitive şi asigurarea permisiunii magistraţilor de a-şi face datoria în mod neîngrădit;
- necesitatea identificării unui mecanism de numire în funcţiile de procuror de la nivel înalt care să conducă la un echilibru adecvat „de aşa natură încât acesta să câştige încrederea publicului şi respectul magistraţilor şi a practicienilor dreptului”;
În egală măsură, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii constată că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condiţiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător, deşi progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcţie, invitând România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările urmând ca, către sfârșitul anului 2018, să fie publicat un nou raport privind progresele înregistrate.
La nivelul Direcţiei de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale şi Programe din cadrul CSM urmează a fi realizată o analiză detaliată a raportului, precum şi un proiect de plan de măsuri, care vor fi supuse atenţiei Comisiei 3 urmând ca ulterior Raportul să fie analizat şi discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate şi publicate măsurile necesare, pe domeniul de competenţă, pentru continuarea şi consolidarea acţiunilor şi obiectivelor monitorizate de Comisia Europeană.
