Premium
Localitatea, care avea, până la începerea războiului, peste 120.000 de locuitori, este apărată cu îndârjire de trupele ucrainene, care au creat un adevărat scut în jurul acesteia. Cea mai mare atenţie, din perspectivă militară, este dată drumului european E40, pe care ruşii ar putea să îl folosească drept o poartă de intrare în Sloviansk. La jumătatea distanţei dintre Sloviansk şi Bahmut, armata ucraineană şi-a creat un prim punct de apărare. De aici, grănicerii monitorizează fiecare mişcare a inamicului, iar artileria răspunde la atacurile acestuia. Acest punct de apărare, aflat la doar trei kilometri de poziţiile ruşilor, este condus de colonelul Oleg Vovk, cel care vine de la peste 1.000 de kilometri de casă, de la Cernăuţi, pentru a apăra Ucraina.
Rușii fac supraveghere aeriană
"Inamicul monitorizează din aer poziţiile noastre şi loveşte prin orice metodă, cu tiruri de artilerie, lansatoare de mortiere şi aşa mai departe. Apărăm această poziţie inclusiv de aviaţia inamicului, care ştie ce dotări avem. Militarii îşi desfăşoară activitatea în condiţii grele de mai bine de un an. S-au obişnuit deja. Înţelegem că pe cât de bine o să protejăm poziţiile noastre, pe atât de bine o să putem proteja şi vieţile soldaţilor noştri. Vom continua să apărăm poziţiile care ne-au fost încredinţate. Eu sunt militar de carieră, dar deja eram ieşit la pensie. Am venit voluntar la începutul războiului. Fără doar şi poate ne pregătim de victorie. Pentru ea şi luptăm. Dacă vom continua să luptăm pentru ea, va veni. De partea noastră este adevărul. Suntem susţinuţi de partenerii externi şi vom reuşi să împingem inamicul în afara graniţelor", a declarat, pentru AGERPRES, Oleg Vovk.
Ofiţerul ştie să îşi motiveze foarte bine subalternii, pentru care victoria ucraineană a devenit singura modalitate de a încheia acest război. Ei nu se dau bătuţi, deşi viaţa în tranşee nu e deloc uşoară. Ploile din ultimele două săptămâni au umplut tranşeele de apă, dar soldaţii ucraineni par hotărâţi să îşi atingă scopul. "Trăiesc în patria mea, în ţara mea. Este patria mea şi o apăr. Trăim aici ca toţi ceilalţi, nu avem nicio pretenţie. Nu ne este greu. Eu aici îmi apăr patria şi o voi apăra cât va fi nevoie. Patria mea este casa mea, şi aici, în tranşee, şi acolo, acasă. Înainte de război, făceam uşi, ferestre, puneam ţevi de gaz, lucram şi ca sudor, făceam de toate. Şi aici am construit adăpostul de sub pământ cu ce am avut la îndemână. Vom reconstrui din nou Ucraina. Vom avea mult de lucru, va fi greu, dar cei puternici cu duhul nu cad şi nu se dau bătuţi", susţine Volodimir Terleţki, un soldat de 49 de ani. La fel de optimist este şi Roman Matios, soldatul care vine din Cernăuţi.
La cei 34 de ani, acesta şi-a lăsat soţia şi copiii acasă şi a plecat pe front. Promite să se întoarcă acasă cu victoria de partea ţării sale. "Când a început războiul, am fost mobilizat şi am venit aici. Mă voi întoarce acasă cu victoria. Am venit fiindcă trebuie să îmi apăr soţia, copilul. Cum să nu vin? Vreau să le transmit că totul va fi bine şi că ne vom întoarce cu victoria acasă. Viaţa în tranşee este grea şi chiar foarte grea, dar deja ne-am obişnuit. Ne-am adaptat. Nu sper că mă voi întoarce în curând acasă, ci sunt sigur că mă voi întoarce acasă după ce vom obţine victoria", a mărturisit Roman Matios. În tranşeele din punctul de apărare a Slovianskului de pe E40 se află şi un medic care a devenit bucătar pentru camarazii săi. Serhii găteşte zilnic pentru a oferi soldaţilor şi ofiţerilor o masă caldă. Cu mai multe sau mai puţine ingrediente, el trebuie să asigure mâncarea caldă pentru cei care luptă pentru Ucraina. "Deja m-am obişnuit să gătesc pe front. Înainte de război, găteam pentru prieteni. Acum gătesc pentru 75 de soldaţi, dar anterior am gătit şi pentru 300. Soldaţii mănâncă bine. Astăzi avem supă cu macaroane. Vor fi şi cârnăciori, batonaşe energizante, fursecuri.
De profesie sunt medic, dar am deschis un magazin şi am fost antreprenor. De foame nu murim şi nu ar trebui să moară, în general, nimeni, nici în război", consideră Serhii. Atacurile armatei ruse asupra poziţiilor ucrainene din regiunea Doneţk s-au intensificat, în ultima săptămână, în contextul în care liderii de la Kiev vorbesc din ce în ce mai insistent de o contraofensivă. Coordonatorul trupelor de grăniceri ucraineni pe regiunile Doneţk şi Luhansk, locotenent colonelul Serhii Osaciuk, este convins că această contraofensivă va avea loc şi crede că armata rusă va fi surprinsă de acţiunile trupelor ucrainene. "Toată lumea urmăreşte cum forţele ucrainene se pregătesc să alunge de pe teritoriile sale ocupanţii ruşi. Cred că cel mai popular cuvânt care este cel mai căutat pe google este contraofensiva. Lungimea frontului este de peste 1.000 de kilometri, aşa că trebuie ca inamicul rus să tremure şi aşa că el nu va ghici niciodată pe ce segment al frontului noi vom ataca.
Fiecare punct, fiecare metru pătrat şi kilometru pătrat al pământului nostru este important şi noi îl apărăm. Această poziţie este apărată de grănicerii ucraineni", a subliniat Osaciuk. 30 aprilie este Ziua grănicerilor ucraineni. Nu îşi permit să facă o zi de sărbătoare din asta, însă pregătesc să facă sărbătoare din victoria pentru care luptă. "Pentru noi nu există o misiune mai sfântă decât să ieşim la frontierele recunoscute la nivel internaţional în 1991. Aţi văzut că moralul militarilor noştri, întăriţi în lupte, este ridicat şi cred în victorie. Cred atât de mult încât pe peretele punctului de comandă au postat o pictură pe care au numit-o 'Fereastra spre libertate', în care apare Crimeea noastră dragă. Pot să confirm că în ultimele zile a crescut intensitatea tirurilor de artilerie, loviturilor cu rachete şi a raidurilor aeriene asupra poziţiilor noastre în acest segment al frontului. Ruşii încearcă să creeze o breşă în linia noastră de apărare, dar asta nu le reuşeşte. Ocupanţii ar face cel mai bine să fugă de aici", a transmis Osaciuk.
