Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Profilul traficantului de persoane român: femeie sau bărbat, vârstă variată, cu antecedente penale

DIICOT

Polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii DIICOT, au desfășurat, în 2023, 187 de acțiuni operative, fiind destructurate 35 de grupări infracționale organizate care acționau în traficul de persoane.

Potrivit Poliției Române, pe linia combaterii traficului de persoane, în anul 2023, au fost înregistrate 351 de sesizări de natură penală, fiind desfășurate activități în 4.963 de ordonanțe de delegare emise de către procurorii DIICOT (1.091 existente și alte 3.872 înregistrate).

Atât pentru combaterea fenomenului, cât și pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organziate, au fost efectuate 187 de acțiuni operative, au fost destructurate 35 de grupuri infracționale organizate și au fost trimise în judecată 465 de persoane, pentru săvârșirea a 1.699 de infracțiuni, ca urmare a rechizitoriilor emise și a acordurilor de recunoaștere a vinovăției încheiate de către procurorii DIICOT, relatează Mediafax.

Fenomenul este extins

„Traficul de persoane reprezintă o infracțiune complexă, care are un pronunțat caracter transfrontalier, însă jumătate dintre investigațiile efectuate în ultimul an au avut în vedere traficul intern de persoane. Dintre cele 1.336 de dosare penale în care Direcția de Combatere a Criminalității Organizate a efectuat investigații în cursul anului 2023, sub delegare, 669 au vizat fapte de trafic internațional de persoane, respectiv 50,07%, iar 667 trafic intern, reprezentând 49,93%. În ceea ce privește exploatarea victimelor în plan intern (49,93% din totalul investigațiilor au vizat traficul exclusiv intern), sunt preferate victimele minore din cauza faptului că sunt facil de recrutat și exploatat, în special prin obligarea la practicarea prostituției și nu este necesară călătoria externă/trecerea frontierei”, spun polițiștii, într-un raport transmis sâmbătă.

Astfel, potrivit Poliției Române, se constată existența modurilor de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală (din totalul de 1.336 de dosare, 1.118 vizează exploatarea sexuală – 83,7%), proxenetism săvârșit de un grup organizat – 4%, exploatarea prin muncă – 142 de dosare, respectiv 10,63%, constrângerea la săvârșirea de infracțiuni mărunte și obligarea la practicarea cerșetoriei - 81 de dosare, respectiv 6%), sclavie 0,52%, respectiv 7 dosare.

Metodele de racolare și traficare sunt cele clasice

Nu s-au înregistrat modificări în procesul de recrutare a victimelor și mijloacele de constrângere uzitate, menținându-se falsele promisiuni de obținerea unor locuri de muncă bine plătite, câștigarea încrederii victimelor prin aservire și dependență sentimentală (metoda loverboy), împărțirea câștigului – cointeresarea, abuzul şi șantajul emoțional, confiscarea și reținerea documentelor, inducerea temerii unor represalii asupra lor sau a membrilor de familie în cazul în care vor cere ajutorul poliției, dar şi forme variate de violență, în special în faza exploatării.

„Metoda loverboy a devenit în ultimii ani mai mult decât o metodă preferată de recrutare și exploatare în cea mai mare parte a cauzelor de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale, traficanții neezitând să se căsătorească cu victimele și chiar să aibă copii cu acestea, obținând astfel control și poziția de manipulare a victimelor, dar și garanția că acestea nu vor apela la sprijinul autorităților, fiind astfel creată dependența totală sentimentală și psihosocială a victimei față de traficant. În anul 2023, profilul traficantului nu a suferit schimbări față de anii anteriori, astfel că aceștia sunt cetățeni români de ambele sexe, cu vârste variate, unii cunoscuți cu antecedente penale pe trafic de persoane ori alte fapte penale. Tendința traficanților este de a acționa individual sau în grup restrâns, sub formă de asociere în principal pe criterii familiale, de rudenie sau de interese comune, astfel că fiecare etapă a traficului poate fi gestionată de oricare dintre aceştia, iar profiturile obţinute în urma activităţilor infracţionale derulate rămân concentrate în posesia unui grup restrâns de persoane/familii/rude”, spun polițiștii din cadrul IGPR.

Tendința e de formare a unor rețele foarte bine organizate

Se constată tendinţa de a renunţa la constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută la art. 367 din Codul penal, respectiv un grup structurat, cu un lider care să coordoneze activităţile unor executanţi aflaţi pe o scară ierarhică bine definită, ci mai degrabă se regăseşte situaţia asocierii traficanţilor în grupări fără o structură determinată şi abordarea aspectelor infracţionale de către aceştia din perspectiva unei „afaceri”, în urma căreia îşi vor împărţi veniturile obţinute în mod egal.

Se constată, de asemenea, schimbări în modul de operare, respectiv a modalității de exploatare a victimelor, în sensul adaptării conduitei traficanţilor, evitarea violenței, din punct de vedere judiciar faptele îmbrăcând astfel de la an la an din ce în ce mai mult elementele constituive ale infracțiunii de proxenetim în loc de trafic de persoane/minori.

Așa cum rezultă şi din statistici, cauzele penale nou înregistrate anual se încadrează într-un trend descendent ceea ce denotă că eforturile luptei anti-trafic sunt constante şi consecvente.

În anul 2023, structurile de combatere a traficului de persoane au acționat prin efectuarea activităților specifice din sfera de competență în vederea combaterii traficului de ființe umane, efectuarea activităților specifice din sfera de competență în vederea prevenirii și depistării timpurii a unor posibile situații de trafic de persoane cu privire la cetățeni/refugiați străini, precum și cooperarea în plan local/regional cu celelalte structuri de ordine publică, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, O.N.G.-uri etc, pentru verificarea cu celeritate a oricăror semnalări de trafic de persoane.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.